Se zice ca nici cel mai performant computer nu va egala vreodata stralucirea creierului omenesc. Aceasta era fraza care ridica fara drept de apel omul in prim-planul Universului si tehnica cu toate salturile ei senzationale ramanea totusi in randul doi. Putini stiu insa ca mai este un loc in care proiectul dumnezeiesc al fapturii umane a facut knock out progresul tehnologiilor. Ei bine, celalalt castigator al meciului cu stiinta si tehnica este genunchiul.
Ligamentele
Creatia articulatiei genunchiului este o minunatie. Astfel, la sold, de exemplu capul femurului din coapsa intra intr-o scobitura, intr-o adancitura a bazinului, deci sta bine in locasul oaselor bazinului care il imbraca. In schimb, situatia pare foarte instabila in genunchi. Acolo este un fel de platou, un fel de tipsie osoasa pe care aluneca ca doua bile oasele gambei si ale coapsei. Ai putea spune ca, alunecand pe aceasta tipsie, cele doua oase n-au nici o stabilitate. In realitate, nu este asa, pentru ca miscarile oaselor gambei si ale pulpei sunt bine tinute in chingi de niste ligamente, cele mai importante fiind ligamentele incrucisate. Datorita acestor haturi, acestor chingi, in conditii de sanatate, genunchiul este o articulatie stabila. Numai cand ceva s-a deteriorat in articulatia genunchiului romanul zice inspirat: 'Imi fuge genunchiul'. El zice asa fiindca s-au stricat ligamentele, haturile.
Superioritatea
Dar sa explicam de unde provine superioritatea neta a genunchiului fata de orice realizare tehnologica. Oasele genunchiului, platoul si cele doua bile osoase care aluneca pe el sunt extraordinar de lustruite, aproape nu au asperitati. Nu au rugozitate, pentru ca frecarea sa fie cat mai mica. Cele mai perfectionate materiale care alcatuiesc rachetele cosmice nu au reusit sa aiba o asemenea netezire. Ele sunt de zece ori mai rugoase, mai cu asperitati decat perfectiunea in lustruire a oaselor genunchiului. Cand s-a intamplat necazul sa se rupa ligamentele genunchiului, cel mai grav fiind accidentul la ligamentele incrucisate, ortopedia moderna a pus la punct transplantul de ligamente. Se preleveaza ligamente din alte articulatii chiar cu insertii osoase si se grefeaza in locul unde ligamentele genunchiului s-au rupt. Asa se face ca, uneori, chiar fotbalisti cu ligamentele incrucisate rupte au parte de operatii reusite si dupa o recuperare constiincioasa ei revin pe teren.
Artroscopia
Un mare pas inainte s-a inregistrat atunci cand a aparut artroscopia. Adica intrarea in genunchi cu o camera video si operarea cu instrumente fine, strecurate prin tuburile artroscopului. Una dintre cele mai des intalnite accidentari la genunchi este ruperea meniscului sau fisurarea lui. Auzi oamenii spunand ca i-a fulgerat o durere mare si au ramas cu piciorul indoit, blocat, in timp ce urcau scarile, si ca nu mai reuseau sa aduca piciorul intr-o pozitie normala. E semnul ca s-a rupt meniscul. Zeci de ani solutia in aceste cazuri a fost una singura: operatia si indepartarea meniscului stricat. Chiar s-a ajuns sa se desfasoare o intrecere intre chirurgi, care scoate meniscul mai repede. De cand interventia cu endoscopul pentru articulatii (artroscop) si-a intrat in drepturi, lucrurile s-au schimbat semnificativ.
Camera video introdusa in genunchi ii arata chirurgului cat de tare si unde e rupt meniscul. Pentru ca acum miza este alta: meniscul sa fie lasat daca el poate fi reparat sau macar sa ramana in genunchi o portiune de menisc. Pentru ca meniscul are un rol important, respectiv sa distribuie fortele pe suprafata intinsa a oaselor si sa nu permita frecarea os pe os prin disparitia lui. Artroscopia tocmai acest deziderat il atinge. Daca exista doar o fisura mica in menisc ortopedul poate sa repare, sa coasa aceasta ruptura nesemnificativa. Iar daca este afectata doar o portiune mica din menisc, artroscopul poate decupa numai acea zona rupta si sa lase restul meniscului in genunchi pentru a-si indeplini rolul. In acest fel, prin pastrarea unui menisc reparat sau a portiunii sanatoase, se amana instalarea artrozei care venea mult mai devreme, atunci cand meniscul era scos in totalitate.
De fapt, cel mai des intalnite forme de boli reumatismale sunt cele de uzura, cand se degradeaza articulatia prin trecerea anilor si de lunga folosinta. Cele mai dese asemenea artroze se intalnesc la sold, ele numindu-se coxartroze, si cele mai performante proteze se implanteaza la sold.
Gonartroza
Destul de frecvent se pune diagnostic si la genunchi sub denumirea de gonartroza. Performantele si progresele in protezele de genunchi sunt ceva mai mici. Exista o polemica intre reumatologi si ortopezi in privinta artrozelor. Ortopezii sustin ca nu trebuie lasata o articulatie sa fie facuta tandari si abia intr-un tarziu suferindului sa i se implanteze o proteza. Si asta pentru ca operatia tarzie necesita o taiere, o sacrificare insemnata din oasele articulatiei. Pe de alta parte, reumatologii care nu sunt chirurgi sustin ca e bine sa fie cat mai mult intarziata operatia prin tratamente medicamentoase si infiltratii. Asta in vederea amanarii montarii protezei care are si ea o viata limitata. Astfel, daca ii fixezi unui tanar o proteza, peste aproximativ 15 ani, trebuie sa o inlocuiesti pentru ca 'si-a trait traiul'.
Iar a doua operatie de noua proteza este mai dificila decat prima si taie mai mult din os. Imediat replica a venit de la chirurgii ortopezi. Ei spun ca nu e oare foarte bine sa ii redai tanarului cu artroza totalitatea miscarilor si sansa de a merge normal, de a face excursii si chiar de a practica unele sporturi. Protezele s-au perfectionat, asigura o mobilitate foarte mare a articulatiei, iar durata lor de viata a crescut. Pe de alta parte, aplicarea tratamentului medicamentos si a infiltratiei nu reabiliteaza articulatia bolnava, ci doar micsoreaza durerile si reduc starea de intepenire in unele momente, mai ales la sculare, dimineata.