Neuronul e leşinat, dar n-a murit

Fara doar si poate in fruntea celor mai raspandite boli din lume troneaza ateroscleroza. Depunerea grasimilor pe peretii vaselor incepe din copilarie, iar la 80 de ani 95% dintre oameni au ateroscleroza. Boala asta e un proces mut, se manifesta clinic tarziu, iar barajul in calea irigarii cu sange a tuturor tesuturilor duce la mari tragedii: infarct, accident vascular cerebral sau paralizie, taierea picioarelor si chiar deces.

Ateroscleroza inseamna modificarea structurii vaselor din cauza placii de grasime (ateronm), dar si din cauza cheagurilor in asa fel ca vasele se stramteaza ca diametru, isi pierd elasticitatea impiedicand contractia vasculara. Ateroscleroza are si o explicatie genetica. Cei care au in familie rude cu boli de inima si de vase trebuie controlati periodic. Dar si alte boli conduc la ateroslceroza.

Ateroscleroza are trei faze. Prima este muta, fara semne, cand trebuie cautata prin controale. Dureaza zeci de ani si apare la cei cu risc genetic, dar si la altii, cum ar fi la fumatori, bautori de alcool, obezi, diabetici, sedentari si la cei cu dislipidemii, adica multe grasimi in sange.

A doua faza este atacul ischemic tranzitor. Este vorba de un accident vascular cerebral (AVC) care dureaza de la 7-8 minute pana la o ora. Apar o paralizie, o tulburare de limbaj, amnezie, tulburari de vedere si de sensibilitate in diverse zone ale corpului, de regula, la membre. La 3-4 AVC-uri trecatoare tulburarile sunt reversibile si trec de la sine. Dupa 3-4 atacuri tranzitorii semnele nu mai trec. In aceasta faza se poate interveni. AVC-ul tranzitor nu face sa sufere definitiv structura cerebrala, dar ceva deteriorari raman.

In sfarsit a treia faza, a AVC-ului, este cu urmari ireversibile. Dispar neuronii, nu mai exista substanta cerebrala, in scoarta apare o gaura. In primele trei ore de la AVC-ul definitiv trebuie topit cheagul cu medicamente sau se apeleaza la cardiologia interventionala. O sonda introdusa in sistemul circulator pe la baza piciorului ajunge la locul in care cheagul a blocat curgerea sangelui, se umfla un balonas in capatul sondei si cheagul se sparge lasand drum liber sangelui. Exista si varianta chirurgicala cu sectionarea arterei, scoaterea cheagului, razuirea peretilor de grasimi si prin aplicarea unui petec se largeste vasul. Daca au trecut mai mult de trei ore degeaba se reface traseul sangelui, caci a murit tesutul cerebral neirigat. Ateroscleroza se desfasoara in patru timpi. Timpul I dureaza decenii si apar tulburari ale metoablismului. In timpul II apar dereglari hemodinamice, adica de circulatie a sangelui si dureaza multi ani.

Timpul III este un timp de "penumbra', dureaza cateva ore si celulele care n-au primit sange sunt adormite. Intervenind pentru reluarea irigarii cu sange, aceste celule doar lesinate pot fi trezite din nou la viata. Timpul IV, cel mai grav, e infarctul cerebral. Dureaza cateva minute, astuparea vasului ce hraneste cu sange celulele creierului este totala si duce la moartea neuronilor.