Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Lumea intelege adesea gresit fulgerarea 'infarctului'. Omul crede gresit ca un infarct plesneste si rupe muschiul inimii. Nu este asa. O blocare a unei artere coronare care hraneste muschiul cardiac intrerupe hranirea cu sange a unei portiuni a inimii, care moare prin lipsa de oxigen. In realitate, in zona neirigata cu sange exista trei destine ale celulelor din portiunea cardiaca. Unele celule mor pentru ca n-au fost salvate in primele 45 de minute. Alta categorie de celule sunt doar lesinate si pot fi revigorate in maximum sase-opt ore de la instalarea infractului. Iar a treia categorie de celule scapa neafectate si raman vii.
Tocmai de aceea trebuie sa se intervina in primele sase ore, pentru a revigora celulele lesinate din muschiul inimii. De readucerea in stare de actiune a acestor celule lesinate depinde viata omului dupa infarct. Cum trebuie sa se actioneze in primele sase ore? Metoda clasica si deja batrana, dar inca in functiune, este ca, prin perfuzii cu medicamente care dizolva cheagurile blocante, sa se dea drumul circulatiei sangelui spre inima. Dar saltul calitativ teribil l-a facut cardiologia interventionala. Se introduce prin artera de la incheietura coapsei o sonda numita cateter, cu o substanta de contrast, si pe ecranul aparatului de arteriografie apare tot sistemul circulator sub forma unui copac cu toate crengile si ramurelele.
Se depisteaza astfel locul in care s-a produs blocarea cu un cheag. Se profita de prezenta zonei de artere, astfel incat un balonas striveste cheagul si tot cu acel cateter se monteaza si un stent, asemanator unui arc de pix care mentine dilatat vasul cu pricina. In cazurile mai grave, cu mai multe infundari pe vas sau cu prezenta cheagului intr-un punct greu de atins, se trece la montarea unui bay-pass sau a mai multor.
Citește pe Antena3.ro
