Cercetătorii de la Institutul de Neuroştiinţe din Londra au supus unor investigaţii imagistice prin RMN un grup de 90 de tineri pentru a afla dacă opiniile lor politice sunt determinate de unele modificări la nivelul creierului. Înainte de a efectua RMN-urile, tinerii au completat un chestionar în care au bifat varianta corespunzătoare opiniei politice a fiecăruia: 1 – liberal de extremă dreapta, 2 – liberal, 3 – de centru, 4 – conservator, 5 – conservator de extremă stânga.
Cercetătorii, sub coordonarea lui Ryota Kanai, au analizat trei zone cerebrale focalizate prin RMN:
– Cortexul anterior (situat în partea din faţă a creierului). Această zonă este responsabilă cu adaptarea la schimbare şi cu rezolvarea conflictelor, a stărilor de incertitudine. RMN-urile au evidenţiat un cortex anterior mai voluminos în cazul tinerilor care s-au declarat liberali.
– Amigdala cerebrală (situată în regiunea temporală a creierului). Această zonă este centrul fricii. Amigdala din creier s-a dovedit mai dezvoltată în cazul conservatorilor.
– Insula sau cortexul insular (în legătură cu amigdala cerebrală), centrul dezamăgirii, decepţiei, deziluziei, este mai mare la cei care au convingeri politice conservatoare.
– În ceea ce priveşte orientarea politică de centru, cercetătorii au observat că în cazul celor care sunt adepţi ai acestui curent se evidenţiază una dintre zonele cerebrale menţionate mai sus.
– Aceste zone cerebrale corespund anumitor trăsături psihologice ale liberalilor şi conservatorilor, ceea ce confirmă unele studii anterioare ale psihologilor, potrivit cărora opţiunile politice ţin de structura de personalitate a fiecărei persoane.
– Comparând datele studiilor psihologice cu imaginile RMN, cercetătorii au publicat în revista Current Biology următoarele rezultate:
– Conservatorii sunt persoane anxioase, sensibile, care suportă cu dificultate situaţiile tensionate, ameninţările, incertitudinea. Totodată, aceştia resimt în mod acut dezamăgirile şi eşecul, sensibilitate care potrivit unui studiu apărut în 2008 se regăseşte la nivelul cortexului insular.
– Liberalii sunt persoane deschise la schimbări, care se adaptează uşor situaţiilor noi. Or, cortexul anterior este responsabil cu aceste particularităţi psihologice.
Concluzia: anatomia creierului reflectă orientările politice ale individului. Dar autorii cercetărilor nu pot afirma cu siguranţă dacă opţiunile politice modelează creierul sau dacă o persoană are convingeri liberale sau conservatoare în funcţie de cum sunt dezvoltate anumite zone cerebrale. Pentru a lămuri aceste aspecte, cercetătorii vor efectua studii suplimentare.