Planeta fumătoare

Consumul de tutun reprezinta una dintre cele mai grave amenintari, care niciodata nu a fost atat de severa la adresa sanatatii publice a locuitorilor planetei. Iata argumentele formulate de Organizatia Mondiala a Sanatatii intr-un comunicat dat recent publi­citatii. La ora actuala, tutunul ucide. Aproximativ sase milioane de oameni mor in fiecare an, dintre care cinci mi­lioane sunt fumatori vechi si ceilalti sunt fumatori pasivi. O persoana moare la fiecare sase secunde din cauza acestui flagel, ceea ce reprezinta decesul unui adult din zece. Jumatate dintre fumatori isi scurteaza viata din cauza unei boli declansate de tutun.

La ora actuala, in lume exista un miliard de fumatori, 80% dintre acestia traiesc in tari cu venituri mici si medii. Deoarece fumatorii mor prematur, ei isi priveaza familia de venituri si contribuie la cresterea considerabila a cheltuielilor cu ingrijirea sanatatii. In tarile sarace, copiii sunt folositi la diverse munci cu culturi de tutun, ei fiind, in mod special, expusi riscului bolii 'tutunului verde', provocata prin absorbtia cutanata de nicotina in timpul manipularii frunzelor verzi de tutun.

Intrucat consecintele consumului de tutun asupra sanatatii nu ies la suprafata decat in decursul mai multor ani, Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca acum trebuie luate masuri urgente si abandonata starea de pasivitate in fata 'exploziei bolilor si numarului deceselor provocate de tutun'. In acest sens, datele furnizate recent de Organizatia Mondiala a Sanatatii sunt alarmante:

n) Tutunul a provocat 100 de mi­lioane de decese in secolul al XX-lea si, daca tendintele persista, pentru secolul al XXI-lea se estimeaza ca numarul deceselor sa ajunga la aproape un miliard.

n) Daca nu se iau masuri urgente, pana in 2030, tutunul va face, anual, 8 milioane de victime, dintre care 80% vor fi inregistrate in tarile cu venituri mici si medii.

n) Organizatia Mondiala a Sanatatii accentueaza pericolul pe care il reprezinta tabagismul pentru nefumatori. Tabagismul pasiv este o incalcare flagranta a dreptului fiecarui individ de a respira aer curat.

n) Doar 11% din populatie este ­protejata de legi care interzic fuma­tul in locurile publice.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

n) Numarul persoanelor protejate de tabagismul pasiv aproape s-a dublat intre 2008 si 2010, crescand de la 354 la 739 de ­milioane.

n) Aproape jumatate dintre copii respira in mod curent aer poluat de fumul de tigara.
n) Peste 40% dintre copii au cel putin unul dintre parinti fumator.
n) Tabagismul pasiv provoaca, in fiecare an, peste 600.000 de decese premature.
n) 28% dintre decesele atribuite tabagismului pasiv in 2004 erau decese ale copiilor.
n) Fumul de tigara contine peste 4.000 de substante chimice, dintre care, pana acum, se stie ca 250 sunt nocive si ca peste 50 sunt cancerigene.
n) La adult, tabagismul pasiv creste riscul unor boli severe de inima si respiratorii, dintre care mai frecvente sunt cardiopatia coronariana si cancerul pulmonar. De asemenea, este cauza a mortii subite si subponderalitatii la nou-nascuti.

Din pacate, studiile arata ca prea putini oameni cunosc riscurile la care se expun consumatorii de tutun. Astfel, o ancheta efectuata in China, in 2009, demonstreaza ca doar aproximativ 37% dintre fumatori stiu ca tutunul este la originea cardiopatiilor coronariene si a accidentelor vasculare cerebrale. Majoritatea fumatorilor cunosc ce efecte are tutunul asupra sanatatii lor si declara ca doresc sa puna punct acestui viciu. Ceea ce este incurajator, dar greu realizabil fara consiliere de specialitate si administrare de medicamente. OMS subliniaza ca doar in aceste conditii este posibila dublarea sanselor de succes ale unui fumator de a scapa de dependenta de tutun.

Potrivit OMS, pentru a reduce dimensiunile 'epidemiei' de tabagism, este necesara interzicerea publicitatii la produsele din tutun. Concret:
n) Interzicerea totala a tuturor formelor de publicitate care promoveaza tutunul ar permite reducerea consumului de tutun in medie cu 7%, in unele tari ­inregistrandu-se o scadere chiar de pana la 16%.
n) Doar in 19 tari, reprezentand 6% din populatia globului, se preconizeaza interzicerea totala, la nivel national, a publicitatii la tutun.

Capcana preturilor
Recent, Le Monde scria ca in Franta, ca de altfel si in alte tari, curba vanzarilor de tigarete si cea a preturilor medii evolueaza in oglinda. Cand pretul tigarilor creste, vanzarile scad. Intre 2001 si 2004, respectiv in trei ani, cresterea preturilor cu 45% a permis reducerea cu mai mult de o treime a vanzarilor. Impactul acestei masuri este conside­rabil asupra sanatatii publice, in conditiile in care, in Franta, tutunul este raspunzator de 66.000 de decese anual. Le Monde precizeaza ca preturile la tutun sunt fixate de producatori. Ultimele trei cresteri de preturi, decise de producatori, au fost anuntate ca fiind de 6%. Dar companiile de tigari nu au procedat la aceste cresteri in mod uniform. Astfel, majorarile la anumite marci, care deja erau scumpe, au fost sub procentul anuntat de 6%. In acest mod, companiile producatoare ofera fumatorilor posibilitatea de a compensa cresterile de preturi, pur si simplu fumatorii trecand de la o marca mai scumpa la una mai ieftina. Asa se explica faptul ca, desi preturile cresc, totusi nu scad vanzarile la tutun.

Testul Fagerström
Profesorul Karl Fagerström din Suedia a propus in urma cu mai mult de 15 ani testul care ii poarta numele si care astazi este acceptat la nivel international ca instrument de evaluare obiectiva a dependentei de nicotina. Timpul in care se instaleaza dependenta de nicotina depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu, dar si renuntarea este mai dificila) si de anumiti factori genetici. Astfel, persoanele care au modificari la nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.

1. Cand fumati prima tigara dupa trezire?
In primele 5 minute = 3
6-30 minute = 2
31-60 minute = 1
Peste 60 minute = 0

2. Este dificil sa nu fumati in locuri interzise?
Da = 1
Nu = 0

3. La ce tigara renuntati mai greu?
Prima = 1
La celelalte = 0

4. Cate tigarete fumati pe zi?
Sub 10 = 0
10-20 = 1
21-30 = 2
peste 30 = 3

5. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza?
Da = 1
Nu = 0

6. Fumati cand sunteti bolnav si trebuie sa ramaneti la pat o zi intreaga?
Da = 1
Nu = 0

Incercuiti raspunsul corect si adunati punctele. In functie de punctajul obtinut la acest test, dependenta de nicotina poate fi:
- intre 0 si 3 puncte = dependenta mica
- intre 4 si 6 puncte = dependenta medie
- intre 7 si 10 puncte = dependenta severa

AJUTOR. Acest program are ca scop sa ii ajute pe cei care isi doresc sa renunte la fumat si au nevoie de suport de specialitate. Echipa de medici si psihologi speciali­zati in tabacologie poate fi contactata accesand www.stopfumat.eu si la la tel verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021/335.69.20.

PLACERE OTRAVITA. 'De la o atitudine aparent sociala la boala e doar un pas. Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante care activeaza «circuitul recompensei» – o retea de neuroni responsabila de producerea starii de satisfactie, a placerii cand faci un anume lucru sau ingerezi, inhalezi o anume substanta. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente ale zilei, contexte si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea acesteia – aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia tutunului – obiectul care te face sa te simti mai bine sau care iti inlatura un disconfort', explica doctorul Magdalena Ciobanu, coordonatorului Programului national 'Stop la fumat'.