"Potoleşte-te, frate, să nu damblageşti!"

Chiar în România de acum 80-90 de ani umbla vorba exprimând mare îngrijorare: "Potoleşte-te, frate, că-ţi sar nervii din ţâţâni" , şi "Doamne fereşte, damblageşti, te loveşte apoplexia şi nici frizerul nu te scapă cu lipitorile lui de scos sânge!".

Mare pacoste a fost întotdeauna spargerea sau înfundarea unui vas în creier. Mureau ca muştele cei loviţi de acest necaz în creier sau rămâneau paralizaţi cei din jur, fiind nevoiţi să-i întoarcă în pat cu cearşaful şi să-i pună pe ploscă, deoarece li se betegeau mâinile şi picioarele. A rămas la fel de actual accidentul vascular cerebral şi în ziua de azi, fiind principala sursă de moarte şi de paralizie. Circa 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt cauzate de nehrănirea cu sânge fie prin blocarea unui vas cu un cheag, fie prin îngustarea secţiunii de trecere a vasului prin depunerile de grăsime. Acesta este accidentul vascular ischemic prin neirigare cu sânge sau infarctul cerebral, cum mai este denumit. În restul de 20% dintre cazuri, accidentul vascular cerebral înseamnă şi hemoragie, adică se sparg vase în creier şi se produce o inundare cu sânge a materiei cerebrale, situaţie foarte gravă.

Explică tot acest important capitol de medicină academician profesor doctor Constantin Popa, şeful neurologiei româneşti, cel ce a creat şi  care coordonează Institutul de Neurologie şi Boli Cerebro-Vasculare din Bucureşti. Reputatul profesor şi academician român Constantin Popa este memebru în peste douăzeci şi opt de societăţi de neurologie din ţări dezvoltate ale lumii şi, totodată, este şi membru al conducerii Societăţii Mondiale de Accident Cerebro-Vascular.

Creierul este hrănit cu sânge prin două mari vase în zonele laterale, spre faţă, ale gâtului, numite carotide, prin care curge 80% din sânge. Restul de 20% din sânge este transportat spre creier prin două vase vertebrobazilare, de o parte şi de alta a coloanei vertebrale din zona cefei. Deşi cântăreşte foarte puţin în raport cu cele 70-80 de  kilograme ale corpului omului, creierul este hrănit de un debit de lux de sânge, de sânge mult, cam 15% din totalul sângelui. Acest sânge este indispensabil vieţii celulelor cerebrale, deci a neuronilor, fiindcă el aduce glucoză şi oxigen. Dacă se întrerupe complet alimentarea cu sânge, după numai trei secunde neuronii încep să moară. Dacă irigarea cu sânge doar s-a împuţinat, deci este un deficit de alimentare cu sânge, în zona respectivă neronii încep să moară după trei ore. Deci în aceste trei ore trebuie acţionat eficient pentru a restabili curgerea sângelui spre creier.

PROIECT SUPERB
Ridicarea omului în două picioare a însemnat o încercare grea pentru organism, fiindcă creierul este situat mai sus decât inima, deci corpul trebuie să pompeze sânge spre creier împotriva gravitaţiei. Marele Creator a alcătuit însă un proiect superb pentru organismul omenesc. Şi s-a gândit să creeze o posibilitate de compensare atunci când un vas se blochează. Cele două carotide şi cele două vase din zona cefei se unesc la baza creierului, într-un colector comun numit hexagonul lui Willis. Atunci când nu mai vine sânge pe unul dintre vase, zona respectivă totuşi este alimentată din acest colector comun. Dar aproximativ 50% dintre oameni beneficiază de un colector de compensare a sângelui spre creier, care este complet şi poate salva neirigări pe un vas. La restul oamenilor, adaptarea la poziţia bipedă nu s-a definitivat şi lipseşte o porţiune din acest inel care strânge sângele spre creier.

Să ascultăm detalii asupra accidentului vascular cerebral din categoria celor fără hemoragie, fără spargerea vaselor, accident vascular cerebral ischemic, prin cheaguri şi îngustări ale vaselor.

Accidentul vascular cerebral traversează trei etape de-a lungul vieţii unui om. În prima etapă, nu se fac simţite semne. Pe om nu-l supără nimic, dar îi cresc grăsimile în sânge şi se modifică raportul între aceste grăsimi. Acest risc crescut de accident vascular cerebral ischemic apare mai ales la cei care au avut în familie acest necaz la creier. Şi în rândul acestei populaţii predispuse la accident vascular cerebral trebuie să se facă controale dese. O dată pe an sau o dată la doi ani.

În a doua fază a accidentului vascular cerebral apar simptomele şi atacul se numeşte ischemic tranzitor. Semnele sunt o pierdere de sensibilitate şi de uşoară paralizie la picioare sau mâini, o vedere tulburată şi deficienţe în vorbire, de parcă omului i se adresează cei din jur într-o limbă străină, pe care el nu o înţelege. În cazul atacului vascular ischemic tranzitor aceste semne sunt reversibile, dispar după un timp şi nu lasă urme. Aceste atacuri vasculare cerebrale trecătoare anunţă însă că va urma accidentul vascular cerebral definitiv, infarctul cerebral instalat. Dar aceste semnale trecătoare pot anunţa şi un infarct de inimă. Şi, în sfârşit, etapa a treia este cea a accidentului vascular cerebral ischemic definitiv, care poate ucide sau poate lăsa oamenii cu paralizie.

ÎN PRIMELE TREI ORE
În fiecare fază expusă mai sus medicina poate face câte ceva. Totul este să se intervină în timp util şi eficient, adică, dacă se intervine prin tehnologia care a progresat, în primele trei ore. Trebuie să atragem atenţia că marele om politic al Angliei, Churchill, a fost ales pentru a doua oară prim-ministru după ce suferise câteva accidente vasculare cerebrale. De asemenea, un alt exemplu optimist este cel al marelui compozitor Ravel, autor al unor capodopere compuse după ce suferise un accident vascular cerebral. Statisticile au arătat că în Europa şi în America suferă în special vasele mari de la gât, după cum negrii şi galbenii din Asia suferă mai mult pe vasele mici din creier.

RISC
Este hipertensiunea decisivă într-un accident vascular cerebral? Hipertensiunea arterială este legată strâns de hemoragia cerebrală. Dar hipertensiunea arterială pentru accidentul vascular cerebral ischemic este doar un factor de risc. Hipertensiunea arterială acţionează pe vasele mari de la gât, favorizând formarea de cheaguri. Hipertensiunea arterială modifică şi peretele vaselor mici, prin depuneri de substanţe grase, şi aceste vase îşi pierd elasticitatea. De fapt, principala cauză a accidentului vascular cerebral ischemic fără hemoragie este aterotromboza, adică depunerea de grăsimi pe vase şi apariţia cheagurilor. Cu alte cuvinte, de vină este ateroscleroza.

FAZA TRECĂTOARE
Accidentul vascular cerebral ischemic tranzitor s-a stabilit că durează sub o oră, dar se acceptă şi prezenţa semnelor timp de 24 de ore, cu condiţia ca semnele de la nivelul membrelor, vederii şi de vorbire să dispară şi să nu lase urme. În medie, accidentul vascular cerebral trecător durează aproximativ opt minute pe carotidele din zona gâtului din faţă, în timp ce accidentul vascular trecător durează în medie zece minute, cu simptomele lui, pe cele două vase din zona cefei.