x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Protejează-ţi inima!

0
18 Sep 2007 - 00:00

Inimă tănără nu mai au nici adolescenţii. Bolile cardiovasculare fac in continuare cele mai multe victime in lume, dar mai grav este că la camerele de gardă ajung şi tineri cu infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral.

Inimă tănără nu mai au nici adolescenţii. Bolile cardiovasculare fac in continuare cele mai multe victime in lume, dar mai grav este că la camerele de gardă ajung şi tineri cu infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral.

Â

Pacienţii secţiilor de cardiologie nu mai sunt in totalitate vărstnici, aşa cum ne obişnuisem. Pănă nu demult, o afecţiune precum infarctul miocardic acut era un fenomen neobişnuit la tineri. Insă, de căţiva ani, vărsta de apariţie a accidentelor coronariene a scăzut mult sub 40 de ani. Mai surprinzător, victimele sunt deopotrivă bărbaţi şi femei, in ciuda faptului că femeile se bucură de o aparentă protecţie cardiovasculară prin producţia hormonilor feminini numiţi estrogeni. De vină sunt, in mare parte, contraceptivele. Prof. dr Daniela Bartoş, şef de secţie medicală la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne explică: "O tulburare congenitală de coagulare poate avea manifestări după administrarea unui tratament cu contraceptive. Iar aceste manifestări variază de la tromboflebită şi pănă la accidente coronariene".

Şi in Romănia, ca şi in majoritatea ţărilor europene, bolile cardiovasculare, care includ boala coronariană şi accidentul vascular cerebral, sunt principala cauză de mortalitate, depăşind-o pe cea cauzată de cancer. "Boala cardiovasculară este expresia stilului nostru de viaţă", semnalează prof. dr Daniela Bartoş. Căci, pe lăngă factorii de risc coronarieni nemodificabili, aşa cum sunt ereditatea, vărsta, sexul masculin şi menopauza, există şi factori asupra cărora putem interveni. Este vorba despre fumat, obezitate, sedentarism, dislipidemie, hipertensiune arterială şi stres. Iar cănd aceşti factori se asociază, riscul de boală cardiacă este cu atăt mai mare. Fumatul este cel mai important factor de risc pentru tineri. Nicotina şi monoxidul de carbon din ţigară accelerează ateroscleroza, fenomenul de ingustare a pereţilor arterelor care hrănesc inima, şi favorizează, de asemenea, apariţia trombozei (formarea de cheaguri in interiorul vaselor). In timp, fluxul de sănge către inimă se reduce şi apare boala cardiacă ischemică. Atunci cănd arterele coronare se inchid apare infarctul de miocard, la care fumătorii, in comparaţie cu nefumătorii, sunt de două ori mai predispuşi, conform statisticilor.

Factori de risc

Obezitatea, sedentarismul şi dislipidemia sunt fenomene inlănţuite. Obezitatea se datorează alimentaţiei nesănătoase şi sedentarismului. Dislipidemia (creşterea nivelului grăsimilor in sănge) este şi ea cauzată de alimentaţia bogată in grăsimi, care creşte colesterolul "rău" şi trigliceridele din sănge. In timp, pereţii arterelor se ingustează şi apar accidentele coronariene. Sedentarismul este un alt factor de risc al bolilor coronariene. Exerciţiul fizic regulat creşte colesterolul bun, controlează tensiunea arterială şi combate obezitatea. Aproape 40% din populaţia adultă suferă de hipertensiune arterială, un alt factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Deseori nediagnosticată pentru că nu deranjează bolnavul, hipertensiunea afectează inima, creierul şi vasele de sănge. Valoarea normală a tensiunii arteriale este de 140/90 mmHg.Â

â– Jurnalul de sănătate: Care sunt cele mai noi informaţii referitoare la hipertensiunea arterială (HTA)?

Profesorul doctor Radu Căpălneanu: Subiectul e foarte important, deoarece HTA este o afecţiune larg răspăndită şi responsabilă prin consecinţe: accidentul vascular cerebral, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă etc. Problema este cu atăt mai ingrijorătoare, cu căt s-a constatat că jumătate dintre persoanele hipertensive nu ştiu de existenţa bolii, dintre cei care ştiu, doar jumătate se tratează, iar dintre cei care urmează tratament, doar jumătate se tratează corect, in sensul in care sub medicaţie şi modificarea stilului de viaţă obţin normalizarea valorilor tensionale. Dacă am face o socoteală procentuală am ajunge la concluzia că doar 12%-15% dintre pacienţii hipertensivi sunt trataţi corespunzător.

â– Ce aduce nou Ghidul european de HTA?

Ghidul european de HTA a fost reactualizat in consens cu toate noutăţile de diagnostic şi tratament din domeniu. Din acest punct de vedere este un instrument extrem de util medicului practician. Ceea ce aduce nou este o schimbare de concept, de o importanţă deosebită, şi anume că tratamentul antihipertensiv trebuie nuanţat in funcţie de riscul cardiovascular global al fiecărei persoane. Intr-adevăr, nu e acelaşi lucru dacă o persoană este hipertensivă, adică are valori ale tensiunii arteriale peste limitele normale, dar nu are asociaţi alţi factori de risc cardiovasculari, faţă de alt pacient care, pe lăngă HTA, mai este supraponderal, fumează şi are şi diabet. Evident, riscurile diferă in cele două exemple in mod substanţial. De aici şi recomandările şi obiectivele mai pretenţioase şi mai severe pentru bolnavii cu factori de risc multipli, inclusiv necesitatea de a le reduce tensiunea arterială la valori mai joase decăt cele care se cer pentru subiecţii doar hipertensivi. Cu alte cuvinte, abordarea HTA azi este concepută ca o problemă complexă şi de mare responsabilitate profesională. Desigur sunt şi noutăţi de ordin farmaceutic, in sensul apariţiei unor noi medicamente antihipertensive mai eficiente, cu efecte secundare mai reduse şi cu acţiuni suplimentare benefice din punct de vedere cardiovascular, dincolo de scăderea valorilor tensionale. Acestea sunt insă detalii profesionale. Ceea ce e important pentru cititorul dumneavoastră este să ştie că HTA este un inamic redutabil, inşelător prin sărăcia simptomelor, că fiecare dintre noi trebuie să facem controale periodice pentru a depista din vreme valorile crescute ale tensiunii arteriale şi că tratamentul antihipertensiv pentru majoritatea bolnavilor trebuie urmat toată viaţa. In plus, mai trebuie ştiut că există factori de risc adiţionali pe care, din fericire, ii putem influenţa (spre deosebire, de pildă, de zestrea genetică), cum ar fi fumatul, nivelul crescut de colesterol sau supragreutatea, ceea ce presupune insă o restructurare a modului de viaţă şi a alimentaţiei fără de care scăderea tensiunii in limite normale nu işi va face efectele benefice aşa cum ar trebui.

Ecografie şi imagistică

â– Care sunt ultimele progrese in ecocardiografie şi in imagistica din cardiologie?

Ultimii ani au adus o serie de noutăţi in acest domeniu atăt de fascinant, cum e acela al imagisticii in cardiologie. Metoda ecocardiografică a suferit o rafinare a calităţii şi exactităţii diagnostice prin introducerea unor noi tehnici de tip doppler tisular, abordare transesofagiană, utilizarea unor substanţe de contrast sau reconstrucţia tridimensională. Din acest motiv, alături de alte tehnici cum ar fi tomografia computerizată sau rezonanţa magnetică nucleară, diagnosticul este astăzi mai precis in cardiologie, s-a renunţat la multe dintre explorările invazive, săngerănde, care expuneau pacienţii unui risc suplimentar. De pildă, in zilele noastre, unui pacient i se face indicaţia chirurgicală de inlocuire valvulară cu precizie doar printr-o examinare ecocardiografică, nemaifiind necesar cateterismul cardiac. Incet, incet se pare că şi tomografia computerizată cu substanţă de contrast va inlocui coronarografia de diagnostic sau arteriografiile vaselor periferice şi cerebrale. Asistăm, cu alte cuvinte, la o dezvoltare exponenţială a acestui domeniu imagistic, care aduce precizie in diagnostic şi confort pentru pacientul examinat.

â– Ce progrese s-au inregistrat in tratamentul medicamentos al bolilor inimii?

E un domeniu prea vast la care să pot răspunde in căteva cuvinte, deoarece am putea scrie o carte doar despre noile achiziţii in materie de medicamente din ultimii căţiva ani. Totuşi, v-aş putea oferi un exemplu, cred eu, evocator pentru eficacitatea terapiei. Există la ora actuală medicamente capabile să scadă colesterolul din sănge şi totodată să incetinească sau să oprească (sau chiar să determine regresia plăcii de aterom) din evoluţie boala aterosclerotică a vaselor sanguine, principala cauză de mortalitate şi morbiditate (imbolnăvire) in lume in general şi in mod particular in Romănia. Nu e puţin lucru, şi exemplele pot continua. Sunt, de asemenea, medicamente capabile să dizolve trombul (cheagul) ocluziv din arterele coronare, şi astfel bolnavii pot evita instalarea unui infarct miocardic. Nu in ultimul rănd, apropo de intrebarea anterioară, medicamentele antihipertensive din zilele noastre pot normaliza valorile tensionale practic in toate cazurile, cu condiţia să le ştii asocia şi să le administrezi in dozele corespunzătoare.

â– Căte dintre aceste minuni - mă refer la aparatură şi medicamente - sunt şi in Romănia?

Avem in Romănia, la ora actuală, şi aparatură performantă, şi medicamente eficiente. Dar cum se spune "cu o floare nu se face primăvară", cam tot aşa, cu căteva aparate performante nu poţi asigura o asistenţă populaţională la nivel european. Medicamentele foarte bune şi eficiente sunt scumpe şi necompensate. Ca atare, accesul omului de rănd la ele e mai mult teoretic. E trist, dar adevărat.

Intervenţii chirurgicale pe cord

â– In condiţiile progresului inregistrat in diagnostic şi terapie, mai sunt necesare intervenţiile chirurgicale pe cord?

Chirurgia cardiovasculară este in plină dinamică. Desigur că intervenţiile chirurgicale sunt incă necesare, pentru că e greu de conceput, spre exemplu, să faci un transplant de cord fără a opera bolnavul. Totuşi, aş sublinia faptul că, in ultimii ani, au apărut o serie de proceduri, pe care branşa medicală le numeşte "minim invazive", cum ar fi de exemplu inlocuirea valvulară prin procedee percutane, utilizănd catetere speciale şi evitănd astfel deschiderea sternului. Cine ar fi conceput in urmă cu puţini ani că in chirurgie va fi posibil să operezi cordul in mişcare. Azi, acest fapt a devenit un procedeu uzual, bolnavul nemaiavănd nevoie de o circulaţie extracorporală care să il susţină pe perioada cănd cordul e oprit pentru intervenţie.

Nu in ultimul rănd aş aminti aici dezvoltarea unor tehnici de cardiologie intervenţională (nechirurgicale), care, de asemenea, utilizează catetere speciale ce se introduc printr-o simplă puncţie arterială sau venoasă şi prin care, de pildă, se pot rezolva boli congenitale sau se pot dilata arterele coronare stenozate. Tot acest domeniu terapeutic modern substituie astăzi ceea ce era posibil doar prin intervenţii chirurgicale clasice cu doar căţiva ani in urmă. E de văzut ce va aduce viitorul, de pildă, in domeniul chirurgiei robotice.

DIABET. Cauză importantă de boală cardiovasculară este diabetul. "Bolnavii cu diabet fac mult mai frecvent şi mult mai devreme accidente coronariene, intrucăt această boală afectează funcţionarea atăt a vaselor mici, căt şi a celor mari", semnalează prof. dr Daniela Bartoş. Atăt diabetul insulino-dependent (tip 1), căt şi cel non-insulino-dependent (tip 2) sunt asociate cu un risc crescut de afecţiuni cardiovasculare, chiar şi atunci cănd nivelul de glucoză este ţinut sub control. Aşa se explică de ce un număr foarte mare de diabetici decedează din cauza bolilor de inimă. Diabeticii trebuie să urmeze cu rigurozitate tratamentul prescris de medicul curant, corelat cu dieta hipoglucidică. In cazul pacienţilor cu diabet de tip 2 este important şi controlul periodic al greutăţii corporale, căci excesul ponderal, corelat cu diabetul, este fatal pentru inimă.

Sfatul medicului

Cu deosebire, persoanele care prezintă riscuri de boli de inimă trebuie să monitorizeze cu regularitate starea de sănătate a cordului, chiar incepănd cu vărsta de 30 de ani. Medicul de familie are un rol important in depistarea precoce a bolilor cardiovasculare. Cel puţin o dată pe an, persoanele cu risc cardiovascular ar trebui să se prezinte la medicul de familie pentru testarea glicemiei, colesterolului şi măsurarea tensiunii arteriale. "Cănd pacientul se prezintă la medic abia după ce s-a instalat simptomatologia specifică, precum durerile precordiale, inseamnă că starea vaselor coronare nu este cea mai bună, iar intervenţia medicului poate fi tardivă", semnalează prof. dr Daniela Bartoş.

MALFORMAŢII CARDIACE. Un număr din ce in ce mai mare de probleme cardiace apare chiar inainte de naştere. Statisticile estimează că incidenţa malformaţiilor cardiace este de una la 120 de naşteri. "Patologia cardiacă a fătului este in ultimii ani foarte diversificată, iar diagnosticul precoce este esenţial", semnalează dr Alexandru Filipescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic "Elias". Primul semnal de alarmă cu privire la existenţa unei malformaţii cardiace apare atunci cănd dimensiunile fătului nu corespund celor normale vărstei gestaţionale. O malformaţie a cordului reduce fluxul de sănge, şi astfel creşterea fătului incetineşte. Medicul obstetrician va observa la ecografie o discrepanţă intre mărimea fătului şi vărsta sarcinii.

DIAGNOSTIC. Unele malformaţii cardiace apar la făt din primele săptămăni de sarcină şi se pot depista in timp util cu ajutorul ecografiilor, pănă in săptămănile 17-18 de sarcină. Cel mai frecvent diagnosticate sunt deficienţele de perete, de implantare valvulară, sindromul Epstein. Există insă şi malformaţii care pot apărea mai tărziu in dezvoltarea sarcinii, precum persistenţa orificiilor interatrial şi interventricular. "Unele malformaţii cardiace sunt compatibile cu viaţa, iar asupra altora se poate interveni chirurgical in primii ani de viaţă ai bebeluşului. Din păcate, există şi malformaţii incompatibile cu viaţa. Este cazul sindromului Epstein, ventriculului unic, malformaţiilor in implantarea vaselor mari, carenţelor valvulare majore", explică dr Alexandru Filipescu. In aceste situaţii, se poate recurge la intreruperea terapeutică a sarcinii. Ecografia care oferă cele mai multe informaţii despre cordul fătului este cea din săptămăna a 22-a de sarcină, cănd cordul este suficient de mare pentru a fi analizat. Triplul test cu valori modificate poate, de asemenea, să indice existenţa unor malformaţii cardiace la făt.

Citeşte mai multe despre:   cănd,   cardiologie,   risc,   malformaţii,   cardiac

 



Mai multe titluri din categorie

Legumele şi fructele cu fibre nedigerabile reglează digestia

Legumele şi fructele cu fibre nedigerabile reglează digestia
Constipaţia este una dintre cele mai răspândite stări inconfortabile din viaţa omului modern. Regimul alimentar cu prea multă hrană prelucrată, sedentarismul, dezordinea în programul de mers la toaletă conduc...

10 motive pentru care ne este mereu foame

10 motive pentru care ne este mereu foame
Un apetit care te face să mănânci mai mult decât foloseşte organismul duce inevitabil la îngrăşare. Ce se ascunde în spatele unui apetit exagerat? Medicamentele? Stresul? Tiroida? Pot fi unul sau mai multe...

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile

Probleme cu vaccinul AstraZeneca. Ce spun studiile
AstraZeneca și Universitatea Oxford au anunțat că există o eroare de fabricație a vaccinului anti COVID-19 dezvoltat de acestea. Problema a apărut în urmă cu câteva zile, după ce producătorii au publicat...

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare

Studiu: Gătitul cu biomasă, precum lemnul, poate duce la afecțiuni pulmonare
Imaginile avansate obținute cu ajutorul tomografie computerizate au arătat că persoanele care gătesc folosind combustibil din biomasă pot dezvolta probleme pulmonare de la concentrația periculoasă de...

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei

Cuvintele pe care le folosim, cauză a depresiei
Depresia este o tulburare de dispoziție/stare foarte des întâlnită, din păcate.  Provoacă simptome severe care afectează modul în care te simți, gândești și gestionezi activitățile tale zilnice, iar...

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2

Activitatea fizică reduce riscul de îmbolnăvire gravă cu virusul SARS-CoV-2
Persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 sunt mai protejate cu 34,3% de simptomele grave dacă desfășoară activități fizice, arată un studiu din Brazilia al Fundaţiei pentru Cercetare,...

Boala care te rătăceşte în propriul apartament

Boala care te rătăceşte în propriul apartament
Peste ultima parte a vieţii pluteşte ca un blestem boala Alzheimer, boala uitării, a confuziei în mintea omului. În creierul celor bolnavi de această maladie îngrozitoare se dereglează procesele biochimice, iar...

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă

FDA autorizează primul test COVID-19 care poate fi folosit acasă
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a Statelor Unite a emis o autorizație pentru utilizarea de urgență (EUA) a primului test de detectare a infecției cu COVID-19 care poate fi...

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca

Ce eficiență are vaccinul anti COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca
Compania britanică AstraZeneca împreună cu Universitatea Oxford au dezvoltat un vaccin împotriva virusului SARS-CoV-2 a cărui eficiență este de 70%, transmite AFP. Studiile clinice intermediare au...

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%

Pfizer anunță că vaccinul anti COVID-19 are o eficacitate de 95%
Compania americană de medicamente Pfizer anunță că rezultatele intermediare arată că vaccinul împotriva COVID-19 este eficient în proporție de 95% și protejează îndeosebi vârstnice, care au riscul...

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres

Terapia florală, un ajutor în perioadele de stres
Pandemia de coronavirus a adus, pe lângă numărul uriaș de îmbolnăviri, și o creștere semnificativă a stării de stres a populației. De la simptome minore la cele mai grave, mulți oameni au reclamat stări...

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace

Schimbarea balanţei hormonale măreşte riscul de boli cardiace
Odată cu instalarea menopauzei, multe femei se întristează că acesta este finalul rolului lor, că a venit sfârşitul. Este greşit! După apariţia menopauzei, în jurul vârstei de 50 de ani, femeile încep un...

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 

Explicațiile psihologului: Nerepetarea greșelilor din trecut, dovadă de maturizare 
Putem să ne criticăm dur sau putem să ne învățăm lecția; acestea sunt cele mai importante două direcții cu care se confruntă oamenii, iar de cele mai multe ori nefericirea este adusă de prima variantă, iar...

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea

Schimbarea cristalinului în cataractă readuce vederea
Operaţia de înlocuire a cristalinului în cataractă a devenit o intervenţie uzuală, fără internare, iar intervenţia redă vederea de dinainte. Pe de altă parte, în glaucom, operaţia este ulterioară...

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase

Noi descoperiri despre cancer. Care sunt alimentele periculoase
Cercetătorii au descoperit o legătură moleculară directă între alimentație și riscul de dezvoltare a cancerului. O echipă internațională de cercetători a ajuns la concluzia că lactatele și carnea...
Serviciul de email marketing furnizat de