Puls rar, risc mic de boli cardiovasculare

Pe parcursul vietii omului, inima e proiectata pentru un anumit numar de batai. Cine consuma mai repede aceste batai ale inimii moare mai devreme. Frecventa normala a batailor inimii este intre 60 si 100 de batai pe minut. Bine este ca inima sa pulseze cu 60-80 de batai pe minut. Dar cel mai bine este ca inima sa bata cu 50-60 de batai pe minut. Se afirma ca oamenii cu puls mai rar au un prognostic cardiovascular mai bun. Asadar, persoanele care au pulsul ceva mai rar prezinta un risc mai mic de suferinte cardiovasculare, comparativ cu cei care simt frecvent ca inima bate de parca sare din piept. Si riscul de morti subite este mai mic la persoanele cu puls mai rar. Si daca ar fi sa facem o paralela, se spune ca ini­ma soricelului bate repede, de aceea el traieste putin, in timp ce ini­ma elefantului bate rar si totusi el tra­ies­te incomparabil mai mult.

Extrasistola este o bataie in plus, aparuta mai devreme. Extrasistolele sunt caracteristice tineretului. S-a fa­cut un studiu pe mai multe persoane, ma­joritatea studenti. S-a constatat ca 80% aveau extrasistole, mai ales in pe­rioada de examene. Extrasistolele sunt determinate de unele excese, ne­somnul, fumatul, alcoolul, bautul de cola, stresul. Umbla o vorba cu ni­tel umor: daca vrei sa compromiti un me­­dic, da-i sa trateze o extrasistola. Dar extrasistolele pot fi detectate daca se palpeaza la arterele periferice ba­taile inimii, mai ales la arterele mem­brelor superioare, dar si la pi­cioa­re. Frecventa mare a batailor ini­mii reprezinta un risc de boli cardiovasculare. Se mai poate semnala si o teorie, conform careia diabetul este con­siderat ca echivalent cu o boala car­diovasculara. Zic unii specialisti ca atunci cand ai diabet este ca si cand ai suferit un infarct. Exista o ga­ma larga de tulburari de ritm. Fi­bri­la­tia atriala, adica multe, prea multe pul­satii ale atriilor trebuie tratata cu mare atentie. Fibrilatia ventriculara, adi­ca viteza de contractii a ventri­cu­le­lor seamana adesea cu o viermuiala care nu mai pompeaza sangele. Din fi­brilatie ventriculara se moare. Uneori medicii nu pot scoate din fibrilatie un bolnav si atunci iau decizia de a-l la­sa in fibrilatie. Insa pacientul trebu­ie tratat continuu cu medicamente an­ticoagulante. Si cei cu fibrilatii tre­ca­toare trebuie sa ia continuu anti­coa­gulante. Dar sub stricta suprave­ghe­re medicala pentru a doza corect acest medicament. Prea mult anticoa­gu­lant subtiaza prea mult sangele, adu­cand hemoragii, prea putin me­dicament anticoagulant lasa sangele mai "gros" si exista risc de cheaguri.

Citește pe Antena3.ro

Păianjeni mari cât un șobolan au invadat Marea Britanie, după ce mii de exemplare au fost eliberate de un zoo: „Suntem foarte fericiți”