Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe parcursul vietii omului, inima e proiectata pentru un anumit numar de batai. Cine consuma mai repede aceste batai ale inimii moare mai devreme. Frecventa normala a batailor inimii este intre 60 si 100 de batai pe minut. Bine este ca inima sa pulseze cu 60-80 de batai pe minut. Dar cel mai bine este ca inima sa bata cu 50-60 de batai pe minut. Se afirma ca oamenii cu puls mai rar au un prognostic cardiovascular mai bun. Asadar, persoanele care au pulsul ceva mai rar prezinta un risc mai mic de suferinte cardiovasculare, comparativ cu cei care simt frecvent ca inima bate de parca sare din piept. Si riscul de morti subite este mai mic la persoanele cu puls mai rar. Si daca ar fi sa facem o paralela, se spune ca inima soricelului bate repede, de aceea el traieste putin, in timp ce inima elefantului bate rar si totusi el traieste incomparabil mai mult.
Extrasistola este o bataie in plus, aparuta mai devreme. Extrasistolele sunt caracteristice tineretului. S-a facut un studiu pe mai multe persoane, majoritatea studenti. S-a constatat ca 80% aveau extrasistole, mai ales in perioada de examene. Extrasistolele sunt determinate de unele excese, nesomnul, fumatul, alcoolul, bautul de cola, stresul. Umbla o vorba cu nitel umor: daca vrei sa compromiti un medic, da-i sa trateze o extrasistola. Dar extrasistolele pot fi detectate daca se palpeaza la arterele periferice bataile inimii, mai ales la arterele membrelor superioare, dar si la picioare. Frecventa mare a batailor inimii reprezinta un risc de boli cardiovasculare. Se mai poate semnala si o teorie, conform careia diabetul este considerat ca echivalent cu o boala cardiovasculara. Zic unii specialisti ca atunci cand ai diabet este ca si cand ai suferit un infarct. Exista o gama larga de tulburari de ritm. Fibrilatia atriala, adica multe, prea multe pulsatii ale atriilor trebuie tratata cu mare atentie. Fibrilatia ventriculara, adica viteza de contractii a ventriculelor seamana adesea cu o viermuiala care nu mai pompeaza sangele. Din fibrilatie ventriculara se moare. Uneori medicii nu pot scoate din fibrilatie un bolnav si atunci iau decizia de a-l lasa in fibrilatie. Insa pacientul trebuie tratat continuu cu medicamente anticoagulante. Si cei cu fibrilatii trecatoare trebuie sa ia continuu anticoagulante. Dar sub stricta supraveghere medicala pentru a doza corect acest medicament. Prea mult anticoagulant subtiaza prea mult sangele, aducand hemoragii, prea putin medicament anticoagulant lasa sangele mai "gros" si exista risc de cheaguri.
Citește pe Antena3.ro
