Pune pe fugă diabetul

Avertisment ● Există pericolul sedentarismului la nivel planetar
Diabetul poate fi prevenit prin alimentaţie echilibrată, dar mai ales prin sport. Este concluzia esenţială a interviului acordat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional de profesorul doctor Andre Grimaldi, şeful Compartimentului Diabetologie din cadrul Spitalului Pitie-Salpetriere din Paris.

Avertisment ● Există pericolul sedentarismului la nivel planetar
Diabetul poate fi prevenit prin alimentaţie echilibrată, dar mai ales prin sport. Este concluzia esenţială a interviului acordat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional de profesorul doctor Andre Grimaldi, şeful Compartimentului Diabetologie din cadrul Spitalului Pitie-Salpetriere din Paris.

• Jurnalul Naţional: Ce ne recomandaţi să facem pentru a preveni diabetul?

Andre Grimaldi: Avem la dispoziţie două căi esenţiale: pe de o parte, o alimentaţie echilibrată, lipsită de grăsimi, iar pe de altă parte activitate fizică.  

• Şi dintre acestea care este mai importantă?

Cea mai importantă este activitatea fizică. Elementul care sporeşte pericolul epidemiei de diabet este sedentarismul la nivel planetar. Oamenii stau din ce în ce mai mult în faţa ecranului – la televizor, lucrează sau se joacă la calculator, la laptop. Asistăm la urbanizarea planetei cu toate riscurile acestui proces. Or, toate aceste elemente ameninţă planeta în ansamblul ei să se confrunte cu o epidemie de diabet. În aceste condiţii, recomandarea mea este să facem sport. Aceasta presupune o schimbare a stilului de viaţă, o adaptare la un nou mod de viaţă zilnic, care se imprimă din primii ani de viaţă. Copiii trebuie învăţaţi să simtă plăcerea de a face zilnic sport. Este uimitor faptul că mulţi demnitari chiar fac sport. Mulţi fac jogging. S-a realizat un curent numit jogging, ceea ce nu întîlneam în perioada generalului de Gaulle. Este un semn al conştientizării acestei ameninţări de către societate, respectiv faptul că activitatea fizică este indispensabilă dacă vrem să evităm bolile cardiovasculare, dacă vrem să evităm diabetul.

• Aşadar, care este mesajul dumneavoastră, ca diabetolog?

Principalul meu mesaj: trebuie ca încă din copilărie să fim educaţi că sportul nu este doar pentru a-l privi la televizor, sportul nu este un spectacol, ci trebuie practicat cu plăcere. Individual sau în grup.

• Iar alimentaţia ce rol are în prevenţia diabetului?

60% din zahărul provenit din alimentaţie este în principal utilizat şi stocat de muşchi. Dar dacă muşchii nu sînt puşi în mişcare, dacă muşchii sînt infiltraţi cu grăsime, ei sînt obligaţi să consume grăsimi, şi nu glucide, zaharuri. Astfel, muşchii devin rezistenţi la acţiunea insulinei.

• Ce se întîmplă cu pancreasul în acest moment?

Pancreasul secretă insulină din ce în ce mai multă care pătrunde în muşchi. Secretînd tot mai mult insulină, după 10-20 de ani, pancreasul oboseşte, nu mai este capabil să facă faţă acestei situaţii mult timp. În acest moment, nivelul general al zahărului este depăşit şi este asociat cu o epuizare a celulelor pancreatice. Aşadar apare o rezistenţă a ţesuturilor musculare la insulină, care reprezintă debutul bolii. Asta va face ca într-o zi pancreasul să cedeze şi glicemia să crească. Deci, întrebarea este cum facem muşchii sensibili la insulină. Răspunsul meu este: prin activitate fizică. Aşa se explică de ce sportivii de carieră au nevoie de două ori mai puţină insulină decît sedentarii. Evident, nu trebuie să uităm că este necesară şi diminuarea consumului de grăsimi. Diabetul este o boală a sedentarilor. Din cauza sedentarismului ajung să-şi deterioreze pancreasul, să facă diabet cu toate complicaţiile cardiovasculare.

• Domnule profesor, ce ne rezervă viitorul în privinţa tratamentelor administrate în diabet?

Sînt discuţii distincte în funcţie de tipul de diabet. În privinţa diabetului de tip 1, se încearcă un substitut al pancreasului bolnav. Cercetările avansează spre punerea la punct a unui pancreas artificial, spre grefa de pancreas, spre celule primitive, suşe. Cercetarea este deschisă, în sensul ca într-o bună zi să fie posibilă vindecarea diabetului şi să nu mai fie nevoie de insulină. Să fie posibil un pancreas artificial care să facă totul. Dar în această direcţie cercetările avansează lent. Cu actualele medicamente, diabeticii pot avea o viaţă normală şi pot evita complicaţiile. În diabetul de tip 2, care este o boală nu numai a metabolismului glucidic, ci şi a metabolismului energetic, legat de excesul de grăsimi, de supraponderabilitate, viitorul presupune asocierea de medicamente care să sensibilize muşchii la insulină, care să poată îmbunătăţi secreţia de insulină de către pancreas. Aceste două obiective esenţiale pot fi atinse de o nouă clasă de medicamente care sînt capabile de a creşte producţia de insulină de către pancreas.

Atenţie!

Profesorul doctor Andre Grimaldi consideră că "medicamentele nu pot ajuta omul să-şi  modifice stilul de viaţă". Celebrul diabetolog francez spune că "vom putea avansa, în sensul de a ţine sub control diabetul, cînd vom fi capabili, prin manipulare genetică sau medicamente, să trăim în armonie cu mediul înconjurător, prin activitate fizică, alimentaţie echilibrată". Diabetul este o boală frecventă. În lume sînt 250 de milioane de persoane, dintre care 3 milioane în Franţa. În ţara noastră sînt peste 600.000 şi numărul bolnavilor de diabet este în creştere constantă. Potrivit prognozelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în următorii 20 de ani acest număr va creşte pînă la 380 de milioane. Chiar dacă în prezent nu este o "epidemie", totuşi populaţia trebuie să fie bine informată asupra acestei boli. Populaţia trebuie să ştie cum se poate preveni diabetul, precizează prof. dr Grimaldi.