Sănătate pe credit

Bihorenii trebuie să evite să se îmbolnăvească pentru a nu a avea de-a face cu sistemul sanitar autohton. Deşi, la prima vedere, propoziţia enunţată mai devreme tinde să bage lumea în sperieţi, nu dorim decât să atragem atenţia asupra problemelor majore din sănătatea bihoreană.

Emilia Gogoneaţă, preşedintele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, susţine că Bihorul a primit din creditele bugetare contractate de Guvern suma de 29.640.000 de lei. Dacă această sumă nu va acoperi serviciile medicale gratuite din spitale, medici de familie, laboratoare etc. până la finele anului în curs, sistemul centralizat de sănătate va fi nevoit să ia credite de angajament, însă nu se va putea depăşi plafonul total de 62.840.000 de lei. Gogoneaţă mărturiseşte că Executivul a promis lichidarea acestor credite în primele trei luni din 2010, promisiuni care nu acoperă eventualele arierate, aşa cum s-a întâmplat în cazul unor spitale din Bihor pentru care mai există datorii de recuperat din 2005. Cele mai afectate de criza actuală din sistemul sanitar sunt farmaciile. Emilia Gogoneaţă precizează că farmaciile vor trebui să-şi renegocieze condiţiile de plată faţă de furnizori, subliniind că singura variantă o reprezintă păsuirea achitării facturilor nu la 60 de zile, ci la 180 de zile de la data validării facturilor depuse la CAS. Excepţie fac totuşi reţetele pentru medicamentele pentru pensionarii cu pensie sub 700 de lei, compensate 90% astfel: 50% de CAS şi 40% de Ministerul Sănătăţii. O soluţie pentru a ajuta atât farmaciile, pentru care Guvernul nu a luat credit bugetar, cât şi spitalele, medicii de familie etc. ar fi aceea de a se trece la executări silite. Deşi CAS Bihor nu are o bază de date cu Persoanele Fizice Autorizate (PFA), Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a transmis - în premieră - în acest an o bază de date cu restanţierii din 2004 încoace. Pentru ca să nu li se prescrie întârzierea, cei care nu au plătit în ultimii cinci ani vor primi somaţie de plată. Acest ajutor venit din partea ANAF a reprezentat un balon de oxigen pentru fondul de asigurări de sănătate, deoarece s-a reuşit creşterea încasărilor faţă de anul trecut. Astfel, din 100.000 de restanţieri, au mai rămas doar 10.000 de rău-platnici. În cazul în care ar fi eliminate penalităţile în această perioadă de criză, probabil că restanţierii ar reuşi să-şi acopere datoriile.