x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea familiei Scripetele din genunchi

Scripetele din genunchi

de Florin Condurateanu    |    30 Aug 2010   •   00:00
Scripetele din genunchi
Sursa foto: /Thinkstock

Când a apărut un necaz la menisc, el nu mai este scos pe bandă rulantă.



Cele mai importante articulaţii sunt genunchiul şi şoldul. E adevărat că articulaţiile mici, adică degetele şi mâna, sunt cele responsabile de mişcările fine, de apucare a obiec­telor, de pipăire. Dar dacă nu stai în picioare şi nu mergi, e dezastru. Deci, articulaţiile picioarelor sunt decisive.

Şi atunci, omul se întreabă ce înseamnă o entorsă la picior, ce înseamnă o luxaţie. Adică necazuri mai puţin alarmante ca fractura. În realitate nu este chiar aşa, fiindcă o entorsă la genunchi poate fi o dandana zdravănă. Genunchiul poate executa mişcări complexe, de îndoire a genunchiului, de întindere. Nu este doar o balama, ci o articulaţie mai sofisticată. Când forţăm genun­chiul, apare o entorsă. Genunchiul se aşază într-o poziţie anormală. Prin forţare, se produce o ruptură a câtorva fibre din capsula ce acoperă oasele din genunchi sau se rup câteva fibre din ligamentele genunchiului. Se umflă genunchiul, doare şi se declară o entorsă simplă.

Tratamentul în acest tip de entorsă înseamnă repaus pentru picior, gheaţă pusă pe genunchi şi medicamente antiinflamatoare. Dar se pot rupe complet ligamentele din genunchi sau se rupe meniscul. Această situaţie e mai gravă şi impune o intervenţie chirurgicală sau cu artroscopul ce pătrunde în articulaţii, deci şi în genunchi. Când femurul - osul coapsei - se deplasează faţă de axă, diagnosticul sună tare şi clar:  "luxaţie".

Fractura de rotulă uşor de tratat se numeşte fractură simplă. Rotula nu are rol de stabilitate a genun­chiului, ci este un scripete ce ampli­fică forţa de ridicare a muşchiului anterior al coapsei. Rotula dublează greutatea pe care o poate ridica piciorul. Când fractura rotulei e gravă, se operează, dar apare riscul ca, după reparare, să fie imperfecţiuni ale suprafeţelor osoase din genunchi. În aceste condiţii, micile asperităţi aduc mai devreme artroza, adică acea degradare a genunchiului. Când a apărut un necaz la menisc, el nu mai este scos pompieristic, pe bandă rulantă, ca altădată. S-a dovedit în timp că îndepărtarea meniscului la cea mai mică afectare poate crea contextul favorabil instalării mai devreme a artrozelor. Artroscopia, cu posibi­litatea de a observa cu camera video şi de a acţiona prin tuburile acestui artroscop, a permis repararea meniscului. Dacă ruptura nu este mare, meniscul se poate repara prin coasere sau prin îndepărtarea doar a unei porţiuni, astfel ca restul meniscului să rămână şi să-şi îndeplinească rolul în genunchi.

×
Subiecte în articol: viaţă sănătoasă fractura