Spitalul cu mai multe spitale

La Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) funcţionează 34 de compartimente. Unele au câte 100 de paturi, aproape cât un spital obişnuit. Fără exagerare, SUUB este spitalul cu mai multe spitale.

Municipal - În prezent are 1.100 de paturi şi foarte curând va ajunge la 1.280

La Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) funcţionează 34 de compartimente. Unele au câte 100 de paturi, aproape cât un spital obişnuit. Fără exagerare, SUUB este spitalul cu mai multe spitale. Managerul SUUB, prof. dr George Iana, spune că aici, în 2007, au fost internaţi 64.200 de pacienţi şi au fost efectuate aproximativ 200.000 de consultaţii în camera de gardă.

• Jurnalul Naţional: Ce este nou la “Municipal”, cum îi spune lumea în continuare Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti?

Prof. dr George Iana: În momentul de faţă, SUUB poate să consemneze două premiere naţionale: instalarea echipamentului de terapie endovasculară biplan – primul din România şi printre puţinele din Europa de Est – şi instalarea sistemului de diagnostic de tip Spect CT. Echipamentul de terapie endovasculară biplan asigură diagnosticul şi terapia, aşa-zisa chirurgie fără bisturiu în cazuri de tumori cerebrale, osoase, de fibroame uterine, sângerări necontrolabile, sarcini ectopice. Comparativ cu vechiul echipament, cel nou, având sistem biplan, oferă o serie de avantaje: timpul de expunere, doza de iradiere a pacientului, substanţa de contrast injectată, durata de lucru se reduc la jumătate.

Chirurgie fără bisturiu

• Ce patologie poate fi rezolvată prin terapia endovasculară?

Prin această terapie poate fi rezolvată o patologie greu de abordat prin metode clasice. De exemplu, o tumoare intens vascularizată situată la baza craniului, care, din cauza localizării, nu poate fi abordată. Se intră prin artera femurală, se merge cu o sondă subţire până la tumoare, fără să fie nevoie de anestezie generală. Totul este urmărit cu tubul de raze x şi cu injectarea de substanţă de contrast. Când se ajunge la tumoare, se injectează nişte sfere care înfundă pediculul arterial. După două-trei zile tumoarea începe să scadă în volum. Astfel, se reduc comprimarea nervoasă, durerea şi simptomatologia. Dar mai important este că se ameliorează calitatea vieţii pacientului.

Citește pe Antena3.ro

Șoc în timpul unei execuții, în SUA. Ce a făcut un bărbat chiar înainte de a muri

Un alt exemplu. Accidentul vascular-cerebral este foarte frecvent, principala cauză fiind tromboza de carotidă. Se desprinde un trombus şi înfundă vasele cerebrale. Până acum se deschidea carotida, se curăţa porţiunea de trombus şi se sutura. Acum, endovascular, se pune un stent, care dilată carotida, se fixează trombuşii, reluându-se circulaţia, fără să mai fie nevoie de intervenţie chirurgicală.

Terapia endovasculară reprezintă un real progres: reduce durata de spitalizare şi oferă soluţii unor probleme foarte dificile, cu costuri şi cu suferinţe mult mai mici.

• Şi al doilea echipament?

Spect CT este un echipament nou, mixt, de medicină nucleară şi computer tomograf, care ajută la precizarea unui diagnostic corect în cazul tumorilor, indiferent de localizare, dar şi în cazul multor suferinţe cerebrale.

• Spitalele de urgenţă trebuie să facă faţă oricărei patologii, totuşi şi ele par să se specializeze? Este şi cazul SUUB?

Solicitările şi nivelul de competenţă fac regula. Oamenii ştiu că la SUUB se rezolvă bine problemele neurologice şi cardiologice, motiv pentru care vin aici în procent foarte mare. Şi aceasta pentru că avem o dotare mai bună.

Dotări

• Ce aţi făcut în privinţa dotării secţiilor de terapie anestezie intensivă, zona zero în cazul oricărui spital, dar mai ales a unui spital de urgenţă?

Anul trecut am făcut două lucruri absolut necesare: înfiinţarea şi dotarea la standarde europene a compartimentului de terapie intensivă coronariană şi a compartimentului de terapie intensivă neurologică. Erau mai mult decât necesare, în condiţiile în care infarctul şi accidentul vascular cerebral sunt cauze majore de morbiditate, cu riscuri majore pentru pacient. Şi cu cât se intervine mai rapid, cu atât şansele de recuperare a pacientului sunt mai mari. Accidentul vascular cerebral are o zonă de necroză şi o zonă de penumbră, care poate fi salvată, dacă se intervine în timp util. Mai sunt malformaţiile vasculare, care pot genera accidente hemoragice acute. Dacă sunt monitorizate corect, ele se pot emboliza, reducându-se riscul de a se rupe. În plus, am dotat corespunzător unitatea de terapie intensivă generală.

• Pacienţii mai vin la “Municipal” şi pentru un anume medic, pentru o anumită intervenţie...

Exact, în afara pacientului cu probleme de urgenţă, mai avem pacientul care caută un anumit medic sau un anumit tip de intervenţie. Un exemplu în acest sens este Centrul de Glaucom, care funcţionează din 2007 şi este dotat cu echipament modern. De asemenea, pentru radiologie intervenţională pacienţii vin tot la noi, pentru că avem aparatură modernă şi specialişti. Progrese am făcut şi în neurochirurgie, unde reuşim să rezolvăm multe în patologia neurochirurgicală. În ultimul an, a crescut mult adresabilitatea la compartimentele de chirurgie vasculară, de chirurgie toracică, ortopedie, ORL.

• Mai toate spitalele, inclusiv SUUB, suferă de boala ascensoarelor...

Am făcut o revizie generală la nivel de clădire pentru a depista punctele slabe. Şi pot să vă spun că reuşim să rezolvăm o problemă majoră: schimbarea ascensoarelor. Este o investiţie de aproape 20 de miliarde de lei. Sunt aproape de finalizarea consolidării clădirii. Sunt ascensoare moderne, care vor avea o capacitate şi o viteză mai mare de deplasare: 150 de persoane transportate într-un minut la orice nivel. Peste 1.000 de persoane în medie într-o oră. Totul începând din luna iunie. Am rezolvat, de asemenea, problema coloanei de ventilaţie. Acum lucrez la un proiect-pilot ce vizează un convector de energie care vara să răcească aerul, iar iarna să furnizeze agent termic, ceea ce va însemna economii de aproximativ 30% de curent electric şi energie termică.

Fonduri

• Aveţi fondurile care să vă permită dotări, reorganizări, salarii?

Sunt două aspecte: banii pentru tratarea pacienţilor şi plata salariilor angajaţilor de la CNAS şi banii pentru investiţii de la Ministerul Sănătăţii. În 2000 s-a decis cum vor fi plătite spitalele. Dar nu s-au stabilit nişte criterii în fixarea tarifului ponderat pe caz şi s-a ajuns la anomalia ca spitale de acelaşi tip să primească sume diferite (de exemplu, tariful de la SUUB este cu aproximativ 25% mai mic decât la Spitalul de Urgenţă Floreasca). Deşi este vorba despre acelaşi tip de spital, aceeaşi patologie, dar tarife diferite.

• Şi ce aţi făcut pentru ca diferenţele dintre tarife să se reducă?

În momentul de faţă, eu militez pentru stabilirea unui tarif pe caz rezolvat cu o variabilitate mică – de +/–5% – pe acelaşi nivel de spital. Dar diferenţa de aproape 25% deja este foarte mare. În luna ianuarie am avut o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, preşedintele CNAS şi directorul Şcolii Superioare de Management Sanitar şi am cerut să se facă tarife comparabile în noul contract-cadru care se va încheia la 1 aprilie. Eu am 1.280 de angajaţi permanenţi, cărora trebuie să le plătesc salariile. Anul trecut au fost majorări de salarii, anul acesta, de asemenea, sunt indexări, prime. Or, banii aceştia înseamnă muncă. Şi, dacă eu nu sunt plătit corect, îmi este imposibil să asigur şi servicii medicale de calitate şi să-i plătesc pe angajaţi corespunzător.

• Aveţi suficiente ambulanţe?

La această întrebare aş răspunde că mai întâi ar trebui întinerite cele opt ambulanţe pe care le avem. Am primit una şi sperăm să mai primim. În legătură cu ambulanţele, sunt două aspecte. Noi nu suntem obligaţi să asigurăm transportul pacienţilor la spital, aceasta fiind misiunea serviciului de ambulanţă. Salvările SUUB sunt folosite pentru pacienţii hemodializaţi, unii pacienţi care se externează şi nu se pot deplasa singuri, pentru urgenţe majore.

• Şi elicopterul?

Aici este o problemă care nu depinde strict de noi. Avem un heliport. Dar poziţia lui nu este cea mai fericită: prea aproape de cursul de apă şi de o clădire foarte înaltă. Am discutat la Primărie şi Prefectură pentru un heliport pe platforma din faţa Academiei Militare, de unde pacientul să fie transportat la SUUB cu salvarea.