Testul Babeş-Papanicolau

Este una dintre cele mai uşoare investigaţii medicale, este ieftină, rapidă, dar foarte eficientă în depistarea cancerului de col uterin. Cu toate acestea, prea puţine femei fac periodic acest test. Dovadă este tristul loc fruntaş pe care România îl deţine în Europa la mortalitatea prin cancer de col.

Din păcate, în cazul multora dintre noi funcţionează un soi de “snobism” medical. Suntem capabili de mari eforturi financiare, intervenţii sau timp pierdut ca să facem o tomografie, deşi poate nu avem în acel moment absolută nevoie de ea, dar ne ferim de un test accesibil, rapid, neinvaziv, nedureros, necostisitor şi care ne dă informaţii esenţiale, vitale, legate de starea de sănătate a sistemului  genital feminin. La asta se adaugă probabil nepăsarea, lipsa de informare, pudoarea exagerată. Că este aşa ne-o demonstrează tristul loc fruntaş pe care îl deţinem în Europa în ceea ce priveşte numărul îmbolnăvirilor prin cancer de col uterin (care reprezintă aproape jumătate din patologia oncologică la femei), pentru că în ţările în care acest examen, repet, extrem de simplu şi eficient, este practicat sistematic, cazuistica a scăzut în mod spectaculos, uneori cu 50-70%.

CUI ÎI ESTE RECOMANDAT?
Testul este indicat tuturor femeilor  de peste 21 de ani (după unele studii de peste 18 ani) sau care şi-au început de trei ani viaţa sexuală. Până la 30 de ani este indicat ca el să se facă anual, mai des chiar, dacă au fost descoperite unele modificări. La femeile peste 30 de ani, în cazul a trei examene anuale consecutiv negative, medicul ginecolog va hotărî dacă acesta ar putea fi făcut eventual mai rar, la doi sau trei ani. După 70 de ani, dacă există trei rezultate consecutive normale în ultimii zece ani, testele pot fi sistate. Frecvenţa testelor depinde şi de istoricul femeii în cauză: cele care şi-au început viaţa sexuală devreme (înainte de 18 ani), care au avut sau au mai mulţi parteneri sexuali, care au o imunitate scăzută, care au avut boli cu transmitere sexuală sau au cazuri de cancer de col uterin în familie (mamă, surori, bunici, mătuşi) sunt supuse unui risc suplimentar.

MĂSURI SPECIALE
Testul poate fi făcut într-un cabinet sau o clinică de specialitate, cu ocazia unui examen ginecologic pelvin. După ce medicul introduce în vagin un depărtător, cu o spatulă sau periuţă recoltează celule de la nivelul colului, din care se pregătesc frotiuri pentru examinare microscopică. Examinarea trebuie făcută după minimum o săptămână de la menstruaţie, pentru că orice resturi de sânge alterează rezultatele. De asemenea, cu 24 de ore înainte, femeia nu trebuie să aibă relaţii sexuale, să facă duşuri vaginale, să folosească geluri, lubrifianţi, contraceptive locale, tampoane interne, deoarece acestea pot masca existenţa celulelor anormale. În momentul examinării trebuie să stea liniştită, relaxată (chiar dacă e neplăcută, manevra nu este dureroasă) şi e mai bine să aibă vezica urinară golită.

NU INTERPRETAŢI SINGURE
Rezultatele testului se primesc în câteva zile şi ele vă vor fi explicate de către medic. Este foarte important să nu încercaţi să le interpretaţi singură, culegând date de pe internet sau de la prietene, pentru că puteţi ajunge la concluzii greşite, condamnându-vă la chinuri inutile. În principiu, celulele ce apar pe frotiu pot fi normale, displazice sau canceroase. Prezenţa displaziei nu este automat o sentinţă. Celulele respective trebuie apreciate în funcţie de caracteristicile (care sunt standardizate) şi frecvenţa lor, de aceea este important ca acest lucru să îl facă medicul. Uneori, ele pot fi generate de procese infecţioase sau inflamatorii, cum ar fi infecţii cu virusul papiloma, cu herpes, fungi sau paraziţi. În aceste cazuri există de obicei şi semne clinice (secreţie vaginală specifică, dureri în timpul contactului sexual, prezenţa veziculelor herpetice, a negilor în zona genitală). Modificările atrofice induse de menopauză pot, de asemenea, îmbrăca acest aspect aparent patogen. În alte cazuri însă este vorba de modificări incipiente, precanceroase, care surprinse la timp pot fi tratate foarte eficient. În fine, alteori este vorba de celule canceroase tipice, care impun o atitudine terapeutică energică.

În cazul modificărilor displazice, medicul vă poate cere repetarea examinării, o testare pentru depistarea infecţiei cu virus papiloma (al cărui rol determinant în etiopatogenia cancerului de col uterin a fost edificat) şi determinarea tipologiei acestuia (tulpinile 16 şi 18 sunt implicate în majoritatea cazurilor de cancer de col uterin, dar şi vulvar şi anal) sau un examen colposcopic. Colposcopul permite studierea aprofundată a ţesuturilor colului uterin, ocazie cu care se poate face şi o biopsie.

 

Rezultate fals negative

Examenul Papanicolau este foarte bun, dar nu infailibil. În 10% dintre cazuri se pot obţine rezultate fals pozitive (mai rar) sau fals negative (în cazul unei leziuni mici, situate într-un loc mai puţin accesibil sau în cazul prelevării unui număr mic de celule), dar acest procent poate fi suplinit prin repetarea examinării la intervalele de timp stabilite. De asemenea, el nu oferă informaţii complete despre toate organele aparatului genital feminin, de aceea vizitaţi periodic ginecologul şi urmaţi toate indicaţiile acestuia.

CANCER DE COL. Statisticile plasează România pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin şi pe locul al treilea în privinţa incidenţei. Este motivul pentru care Ministerul Sănătăţii Publice va demara o campanie pe parcursul căreia toate femeile cu vârste între 25 şi 64 de ani vor putea efectua gratuit testul Babeş-Papanicolau.

VACCINARE. Elevele de clasa a IV-a vor fi vaccinate gratuit începând din această lună împotriva cancerului de col uterin, în cadrul unei ample campanii iniţiate de Ministerul Sănătăţii Publice.

BABEŞ. Testul a fost inventat în anul 1927 de medicul român Aurel Babeş, profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină din Bucureşti şi nepotul lui Victor Babeş, părintele bacteriologiei. Aurel Babeş a fost medicul care a observat importanţa examinării celulelor de la nivelul colului uterin în diagnosticul cancerului cervical şi tot el a efectuat primul test al acestor celule. Un an mai târziu, medicul de origine greacă Georgios Papanikolaou (foto) a perfecţionat testul şi a împărţit tipurile de frotiuri în cinci clase. În 1943, l-a introdus în practica medicală curentă. Deşi Papanicolau a rămas celebru pentru inventarea testului, medicii români îl numesc “Babeş-Papanicolau”, ca o recunoaştere a meritului savantului român.