Urgenţă la standarde UE

Două noi săli de operaţii au fost inaugurate recent la Spitalul Universitar de Urgenţă (SUU) "Elias". Iar până la sfârşitul lunii iunie va fi dat în folosinţă ambulatoriul spitalului, lângă unitatea de primire urgenţe.

Cele două săli de operaţii, modulate după un proiect german, sunt dotate cu echipamente performante. În prezent sunt secţii - neurochirurgia, ortopedia - care au doar câte o sală de operaţie. Ceea ce nu este normal.

În primul rând, pentru fluxul pacienţilor: acesta este cu totul altul când ai două săli de operaţie şi poţi lucra cu două echipe operatorii în paralel. În al doilea rând, de exemplu, la ortopedie poţi avea un bolnav cu o infecţie, evident că acolo nu mai operezi un alt pacient cu o proteză. Pentru că este nevoie de sterilizare, care presupune să nu foloseşti sala o perioadă.

Or, având două săli, poţi să ai tot timpul una în funcţiune", spune profesorul doctor Şerban Marinescu, directorul SUU Elias.

În medie, zilnic, la "Elias" se efectuează între 22 şi 30 de intervenţii chirurgicale, cu mult mai multe faţă de anii anteriori. Comparativ cu anii trecuţi, când se înregistrau aproximativ 16.000 de internări, în 2008 s-a ajuns la 43.000. Una dintre explicaţii este numărul mare al urgenţelor medicale: toate accidentele rutiere de pe DN1 şi din multe comune din SAI sunt aduse la "Elias". De altfel, din punct de vedere al gravităţii cazuisticii de urgenţă, "Elias" este al treilea spital bucureştean, după "Floreasca" şi "Municipal". Creşterea adresabilităţii, personalul medical bine pregătit, echipamentele medicale performante fac, de asemenea, din "Elias" unul dintre cele mai solicitate spitale bucureştene. În privinţa indicelui de complexitate a cazuisticii internate, în ultimii doi ani, Spitalul "Elias" a făcut un salt impresionant: de la 0,68 la 0,94. "Este cea mai spectaculoasă creştere la nivelul spitalelor bucureştene, care reflectă că la «Elias» sunt spitalizate cazuri dintre cele mai complexe", ne explică prof. dr Şerban Marinescu.

În ultimii doi ani, Clinica anestezie terapie intensivă (ATI), inaugurată într-o nouă locaţie, beneficiază de circuite complet separate. Efectul: infecţiile nozocomiale au scăzut de la 7% la 3%. Ceea ce este foarte mult, "dar mai avem până la 1%, aşa cum sunt raportate în spitale din Suedia sau Danemarca", precizează prof. dr Şerban Marinescu.

Clinica ATI, coordonată de prof. dr Şerban Marinescu, are 30 de paturi: 18 paturi de terapie intensivă, cu aparatură de suport cardiovascular, respirator etc., şi 12 paturi de terapie intermediară, plasate chiar lângă sălile de operaţie. "Înainte, toţi bolnavii operaţi erau duşi la terapie intensivă. Acum, un pacient cu operaţie de colecist, de ulcer sau chiar de colon poate merge în secţia de terapie intermediară, unde rămâne până la 24 ore, în funcţie de complexitatea operaţiei. Sunt şi pacienţi operaţi care merg direct în saloanele de chirurgie. Ceea ce este un avantaj atât pentru pacient, cât şi pentru spital. Este un model care funcţionează în toate spitalele din ţările UE, prevăzut acum şi la noi, în noul regulament de organizare şi funcţionare a secţiilor ATI, ne explică prof. dr Şerban Marinescu, preşedintele Societăţii Române ATI. De altfel, toate clinicile de  ATI vor trebui organizate cu secţii de terapie intensivă şi secţii de terapie intermediară.