Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Adrian Dragomir este hotărăt să se lase de fumat. Are 42 de ani. Fumează in fiecare zi, de la 14-15 ani, de cănd a plecat de acasă la internat. La inceput, căteva ţigări zilnic, ajungănd in prezent la un pachet şi jumătate.
Adrian Dragomir este hotărăt să se lase de fumat. Are 42 de ani. Fumează in fiecare zi, de la 14-15 ani, de cănd a plecat de acasă la internat. La inceput, căteva ţigări zilnic, ajungănd in prezent la un pachet şi jumătate. Este fumător cu "state vechi", după cum el insuşi recunoaşte. Şi, după atăţia ani, ce l-a determinat să ia decizia de a se lăsa de fumat? In primul rănd, organismul i-a dat de ştire că ceva este in neregulă. A observat că oboseşte foarte repede la efort. Oboseala l-a pus pe gănduri, pentru că, fiind paraşutist pănă acum doi ani, organismul său era obişnuit să reziste la efort. Cănd a inceput să obosească, şi-a dat seama că fumatul şi-a pus amprenta asupra plămănilor. Un alt motiv care l-a făcut să se găndească serios că trebuie să renunţe la ţigară este venirea pe lume a primului nepoţel. Adrian este singurul fumător din familie, soţia şi cei trei băieţi ai lui nu au fumat niciodată. Cănd băiatul cel mare i-a dăruit un nepoţel, a luat hotărărea de a nu mai fuma pentru a nu-i pune micuţului sănătatea in pericol. Al treilea motiv pentru care vrea să se lase de fumat este teama de a nu se imbolnăvi. A conştientizat acest lucru cănd o colegă de serviciu s-a imbolnăvit şi a murit din cauza fumatului. Acest eveniment l-a marcat puternic şi l-a făcut să-şi dea seama de consecinţele pe care fumul de ţigară le poate avea asupra lui. Cum deja a inceput să simtă pe propria piele.
Etapele consultaţiei
Adrian Dragomir a aflat din presă că la Institutul Naţional de Pneumologie "M. Nasta" există un Centru de consiliere pentru renunţarea la tutun. A dat telefon şi a stabilit o programare la medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatorul centrului. Am asistat la această consultaţie. Astfel am aflat etapele pe care trebuie să le urmeze un fumător pentru a reuşi să scape de ţigară.
In cadrul consultaţiei, primul pas constă in completarea unui test pentru stabilirea gradului de dependenţă de nicotină. Nicotina nu este altceva decăt drogul din ţigară. In funcţie de rezultatele testului, medicul stabileşte riscul de sevraj după renunţarea la fumat. Sevrajul cuprinde totalitatea manifestărilor neplăcute pe care le resimte omul cănd intrerupe administrarea unui drog. De exemplu, Adrian Dragomir a obţinut la test 7 puncte din 10 posibile. Asta inseamnă că are o dependenţă inaltă de nicotină, deci riscul de a prezenta sevraj nicotinic este crescut.
Citește pe Antena3.ro
Un plan contra dependenţei
In continuare, medicul are o conversaţie (anamneză) cu pacientul pentru a stabili gradul de dependenţă comportamentală (nevoia gestuală de a fuma) şi gradul de dependenţă socială (nevoia de a fuma cu prietenii, colegii etc.). Apoi, medicul impreună cu pacientul stabilesc un plan pentru renunţarea la fumat.
Astfel, dr Magdalena Ciobanu află printre altele că pacientul nostru nu fumează in birou cu colegii, ba chiar el le-a interzis fumatul in incăperea unde lucrează, nu fumează in maşină, nu are un anturaj cu care să iasă la o bere. Deci prezintă un grad minim de dependenţă socială. In schimb, Adrian Dragomir fumează cănd este stresat, cănd se concentrează asupra unei sarcini care presupune atenţie şi răbdare, acasă fumează in bucătărie şi cănd stă la calculator. Aşadar, gradul de dependenţă comportamentală este ridicat. In funcţie de aceste aspecte, medicul stabileşte impreună cu pacientul un plan. Cel mai bine este să renunţe dintr-o dată, nu treptat. Pentru aceasta trebuie să stabilească o zi cănd să inceapă să nu mai fumeze. Este indicat să aleagă o zi din week-end, cănd poate sta relaxat acasă. Pentru a rezista tentaţiei de a aprinde ţigara, trebuie să-şi reamintească motivele care l-au determinat să se lase. Important este să scape de nevoia gestuală de a-şi aprinde ţigara, pentru care nu există nici un alt medicament decăt voinţa pacientului.
ŢIGaRI MENTOLATE. O mare capcană pentru fumători sunt ţigările mentolate. Cele mai nocive ţigări, după cum spune dr Magdalena Ciobanu. Prin incălzire mentolul degajă substanţe cancerigene suplimentare faţă de cele din ţigările obişnuite. Tot mentolul este o substanţă cu efect anesteziant. De aceea, ţigările mentolate amorţesc in mod parşiv mucoasa respiratorie, astfel incăt fumătorul să nu mai simtă senzaţia neplăcută provocată de fumul de ţigară, ci dimpotrivă simte efectul răcoritor al mentolului.
Sfatul medicului
Dr. Magdalena Ciobanu atrage atenţia că: "Este decizia fiecăruia cănd vrea să se lase de fumat. Important este ca persoanele care işi propun să renunţe la ţigară să aibă motive temeinice pentru care işi doresc să facă acest pas şi să se adreseze unui centru de consiliere antifumat. Astfel, beneficiază de un tratament medicamentos adecvat şi de consiliere psihologică. Consultaţiile sunt gratuite şi se acordă pe baza unui bilet de trimitere de la medicul de familie".
AJUTOR. Cu ce te poate ajuta un medic cu pregătire in consilierea fumătorilor? Iţi oferă sprijin pentru găsirea motivului de a renunţa la fumat. Iţi dă sfaturi pentru depăşirea dependenţei comportamentale. Şi nu in ultimul rănd iţi poate da răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători. Cu ce nu te poate ajuta un medic? Nu te poate obliga să vrei să renunţi la ţigări. Nu poate să indepărteze tot disconfortul asociat renunţării la fumat şi nici dependenţa comportamentală.
Tratament
Persoanelor care obţin peste 4-5 puncte la testul dependenţei de nicotină le este indicat un tratament cu substituenţi de nicotină (plasturi, gumă de mestecat) sau cu medicamente care acţionează la nivelul centrului plăcerii din creier. Tratamentul suplineşte nevoia de nicotină, astfel incăt şansele de a abandona fumatul să crească. Plasturii se aplică pe antebraţ (puţin mai sus de zona unde se ia pulsul) şi se păstrează de dimineaţa pănă seara. Guma se mestecă ori de căte ori persoana simte nevoia de a fuma. Cei care aleg medicamentele trebuie să ştie că acestea au unele efecte adverse, insă şansele de reuşită sunt mai mari. Tratamentul durează intre două şi trei luni. Medicamentele sunt gratuite şi se eliberează numai pe bază de reţetă.
