961, un alo de urgenta!

Strazile Bucurestiului au auzit primele semnale sonore ale ambulantelor la sfarsitul lui iulie 1906. Atunci a luat fiinta "Societatea de Salvare din Bucuresti", a carei existenta se datoreaza initiativei profesorului Nicolae Minovici. Ea functiona sub deviza "Totdeauna si tuturor, gata pentru ajutor" si avea sediul intr-o cladire de pe cheiul Dambovitei, primita de la Theodora Cazzavilan. Prima ambulanta romaneasca a fost o trasura construita dupa modelul celor vieneze.

Echipajul era format din vizitiu si din sergenti de oras, instruiti chiar de doctorul Nicolae Minovici. Abia din 1908 a lucrat pe ambulante personal medico-sanitar, format din medici interni si din sanitari. In luna august a aceluiasi an a fost instalat primul telefon propriu. Atunci, ambulanta putea fi apelata la numarul 31333, contra cost. O alta realizare de importanta a anului 1908 este infiintarea Scolii Samaritene, o forma incipienta a scolii de ambulantieri de azi.

Salvarea in razboi

Anul 1912 marcheaza evenimente importante in istoria serviciului de ambulanta romanesc: apar primele ambulante auto in Bucuresti, aduse de la Paris.

In acelasi an, ambulanta este solicitata de guvern pentru a-si aduce sprijinul in cazul intrarii in razboi. La 10 noiembrie 1916, dupa ce Romania intrase in razboi, o parte a salvarii, condusa de Nicolae Minovici, paraseste Bucurestiul si se indreapta spre Iasi. Aici, medicii de pe ambulante s-au confruntat cu epidemia de tifos si au organizat intreaga activitate de combatere. Ambulantele ramase la Bucuresti, impreuna cu cele de la Iasi au fost solicitate, pe parcursul primului razboi mondial, in aproape 150.000 de cazuri. In 1924, Directia Generala a Postelor aproba gratuitatea convorbirilor telefonice catre salvare. Pana la declansarea celui de-al doilea razboi mondial, serviciul de salvare era considerat printre cele mai bune din lume. La 24 august 1944, sediul serviciului de ambulanta este bombardat.

Nationalizarea

In iunie 1948, "Societatea de Salvare" devine "Statia de Salvare a Municipiului Bucuresti", avand in dotare doar doua ambulante uzate. In 1952, "Statia de Salvare" este mutata la Institutul de Hematologie din Str. Doctor Felix, in patru incaperi si un garaj. Treptat numarul de solicitari creste, salvarii ii sunt repartizate truse medicale, truse de perfuzie, truse portabile pentru administrarea de oxigen si apare pentru prima data programul ordonat pe echipe si pe ture de cate 12 ore. In acelasi an apare "mireasa". Asa a fost botezata prima ambulanta antisoc, dotata cu pulmotor, aspirator, truse de mica chirurgie, atele, material de pansament si medicamente pentru interventii de urgenta. Doctorul Reindel si asistentul Enciu au reusit, in acelasi an, sa introduca numarul de apel 06 (fostul numar al ambasadei sovietice) si sa monteze pupitre telefonice noi. De-a lungul anilor ce au urmat, baza materiala s-a imbunatatit. Sunt repartizati medici tineri, absolventi si apar substatiile Anastasie Panu, Serban Voda, Pantelimon, Drumul Taberei si Punctul Sanitar Gara de Nord pentru bolnavii in tranzit. In 1964 se creeaza cursuri pentru personalul de pe salvare, la Spitalul de Urgenta. Sediul actual, de pe Strada Mihai Eminescu, il ocupa din anul 1966. Numarul "06", la care se putea apela salvarea, a rezistat pana in anii ’70, cand s-a transformat in 061.

Apel la 112

In 1989 se infiinteaza prima scoala de ambulantieri si operatori registratori de urgenta. In anii ce au urmat Revolutiei apar primele sase ambulante de resuscitare si terapie intensiva, care functioneaza paralel cu masinile vechi ale salvarii. Din1990 salvarea este apelata la 961. Numarul 961, care exista si in prezent. "Trecerea la numarul 112 este programata pentru 17 ianuarie 2006, dar noi dorim sa pastram si numarul vechi. Din pacate, el nu va mai fi gratuit, asa cum este acum", spune directorul SAMB, dr. Ovidiu Cismaru. Zilnic, la salvare sunt in jur de 1.800 de solicitari, dar numai 93 de medici, 118 asistenti si 251 de soferi. Din cele 150 de masini, doar 46 sunt moderne si dotate cu aparatura competitiva. Numarul locuitorilor Bucurestiului, orasul pe care il deserveste, este insa din ce in ce mai mare, iar dotarea SAMB, insuficienta.

TRASURI. La inceputurile "Societatii de Salvare din Bucuresti", trasurile au fost folosite pe post de ambulante. Ele erau construite dupa modelul celor austriece, iar echipajul era format din vizitiu si din sergenti

MODERNIZARE. Primele ambulante auto apar in Romania abia in 1912. Mai multe masini au fost aduse in acest an de la Paris, special cu aceasta destinatie. Echipaje cu pregatire medicala existau in serviciul de ambulanta inca din 1908

PERSONALITATE. Nicolae Minovici (centru), al saptelea copil al familiei Minovici Stefan, a absolvit Facultatea de Medicina in 1891. Sapte ani mai tarziu a primit titlul de doctor in medicina, cu lucrarea "Tatuajurile in Romania", care a ramas pana in prezent singura monografie despre acest fenomen. A fost, pe rand, medic legist si profesor de medicina legala la Scoala de Stiinte de Stat, primar al satului Baneasa (cartierul cu acelasi nume de azi) si a condus Colegiul Medicilor din Romania. In 1905, Nicolae Minovici a scris lucrarea care l-a facut celebru: "Studiu asupra spanzurarii". Infiintarea serviciului de salvare nu este singura sa realizare remarcabila. El a construit in 1905 o vila in stil romanesc, ce adapostea o imensa colectie de obiecte populare. Casa avea sa devina actualul Muzeu de Arta Populara. O alta realizare de seama a lui Nicolae Minovici este Spitalul de Urgenta, pe care l-a intemeiat in 1934, in aceeasi cladire in care se afla si serviciul de ambulanta.

STIATI CA Formele incipiente ale serviciilor de ambulanta au aparut inca din Antichitate, in timpul razboaielor. Ele sunt amintite in scrierile lui Herodot si ale lui Homer. Primii brancardieri recompensati baneste pentru activitatea prestata apar abia in jurul anului 600, sub domnia imparatului bizantin Mauriciu. Primul serviciu de ambulanta din lume ia fiinta in Amsterdam, in 1767.