Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Amigdala (zona din creier responsabilă cu procesarea fricii), de pildă, continuă să emită semnale de alarmă indiferent dacă ești alergat de un taur nervos, ori pur și simplu te temi de un eventual eșec profesional. Dar să facem loc explicațiilor științifice livrate de cercetătorul Rob Dial în lucrarea Nivelul următor (Editura Lifestyle, 2025): „Ți s-a întâmplat vreodată să stai liniștit într-o zi frumoasă, bându-ți cafeaua și simțind că viața este minunată, și apoi, din senin, să fii lovit de o senzație de frică? Motivul este că lucrurile merg atât de bine, încât creierul creează ceva de care să se teamă pentru a te proteja. Serios! Asta face. Amigdala nu are nimic de făcut, așa că dă naștere unor frici atunci când nu există niciun pericol real. Face ceea ce a fost menită să facă, dar în prezent asta ne împiedică să obținem ceea ce ne dorim cu adevărat. Odată ce devenim conștienți de asta, putem lucra pentru a trece peste aceste frici”.
Anticiparea suferinței fizice
Cum? „Începem prin a învăța că toate fricile pot fi împărțite în două categorii: frici primare și frici intelectuale”. Să le luăm pe rând! „Fricile primare sunt legate de anticiparea unei suferințe fizice sau a morții. Aceste frici nu sunt la fel de comune pentru noi astăzi, dar, din când în când, le mai simțim. Dacă ai mers vreodată cu cortul și a trebuit să te aventurezi în afara siguranței taberei, în toiul nopții, pentru a-ți face nevoile, acel val de neliniște pe care îl simți este o frică primară. Te avertizează despre un potențial pericol (urșii!) pentru a te ține în viață. Dar în viața noastră cotidiană, moartea nu ne pândește la fiecare colț, așa cum era odinioară. Avem hrană, haine, adăpost și oameni care țin la noi. În casă suntem la adăpost de intemperii, e un loc unde putem supraviețui foarte mult timp”.
Fricile intelectuale
Și totuși, în ciuda acestor semne clare de siguranță, amigdala continuă să producă senzații de frică. De ce? Din nou cercetătorul Rob Dial: „Chiar și atunci când nu ne aflăm în pericol fizic, amigdala va reacționa, și asta pentru că există și alte frici în afara celei iminente. Fricile intelectuale, de exemplu, nu sunt legate de frica de suferință fizică sau de moarte. Amigdala nu ne mai avertizează împotriva prădătorilor naturali ai omului. În zilele noastre, prădătorii sunt alții: frica de eșec, de respingere, de succes, de a nu fi văzut ca un impostor, frica de abandon. Ne facem griji dacă suntem suficient de buni, suficient de deștepți sau suficient de atractivi. Ne facem griji cu privire la ce vor crede oamenii despre noi și dacă vor spune nu la ce le cerem. Ne facem griji dacă suntem plăcuți sau dacă ne vom integra - dar niciuna dintre aceste frici nu este legată de suferința fizică sau de moarte”.
Creierul negativ
În continuare: „Ce pericol real există în respingere? Nu vom muri din niciuna dintre cauzele de mai sus, dar nu contează dacă este vorba de respingere sau de supraviețuire, creierul și corpul nostru reacționează la fricile intelectuale la fel cum reacționează și la fricile primare. Aceste două tipuri de frică pot provoca același sentiment în corpul nostru. Fricile primare îndeplinesc o funcție și sunt raționale, în timp ce fricile intelectuale nu fac nici una, nici alta, dar amigdala nu face diferența între ele. Este ca și cum am merge prin viață și spre obiectivele noastre purtând o pereche de ochelari încețoșați, iar ceața este frica ce ne împiedică să vedem lucrurile clar. Un creier lăsat în voia sorții va gândi aproape întotdeauna negativ”.
Conștientizare, dezmeticire, eliberare
Aproape de concluzie: „Și, din moment ce creierul nu poate face deosebirea între fricile primare și cele intelectuale, responsabilitatea ne revine nouă. A deveni mai conștient de frici seamănă cu antrenamentul de creștere a masei musculare: cu cât exersezi mai mult, cu atât vei elimina mai mult din acele frici. Faci asta dându-ți seama de unde vin fricile, recunoscând că nu sunt ale tale și eliberându-te de ele”.
„Frica este un mecanism de apărare”, Rob Dial, cercetător
„Fricile primare îndeplinesc o funcție și sunt raționale, în timp ce fricile intelectuale nu fac nici una, nici alta, dar amigdala nu face diferența între ele”, Rob Dial, cercetător
Citește pe Antena3.ro
