Antioxidanţi din legume sau din pastile?

Goran Bjelakovic prof. medicină internă, Universitatea Nis, Serbia, articol publicat de Project Syndicate

Goran Bjelakovic prof. medicină internă, Universitatea Nis, Serbia, articol publicat de Project Syndicate

Influenţa alimentaţiei asupra sănătăţii era cunoscută incă din Grecia Antică. Un număr mare de compuşi organici nu pot fi sintetizaţi de organismul nostru, motiv pentru care sănătatea noastră depinde, in parte, de ceea ce măncăm şi bem. Antioxidanţii sunt astfel de compuşi care trebuie asiguraţi prin alimentaţie. Despre antioxidanţi se ştie că ne protejează impotriva cancerului şi bolilor de inimă. Oamenii de ştiinţă au observat că un consum crescut de legume şi fructe reduce riscul de apariţie a acestor afecţiuni. Legumele şi fructele sunt surse de numeroşi micronutrienţi, iar unii dintre ei, precum beta-carotenul (precursor al vitaminei A), vitamina C, vitamina E şi seleniul au potenţial antioxidant.

Suplimente

In ţările dezvoltate, suplimentele de antioxidanţi au căştigat popularitate. Mai mult de o treime din adulţi iau astfel de pastile, ele fiind mai la indemănă decăt fructele şi legumele. Dar sunt beneficiile aceleaşi? Numeroase studii şi teste clinice au incercat să stabilească dacă există beneficii, dar s-au dovedit neconcludente. Unele teste clinice au fost chiar intrerupte, intrucăt iniţiatorii lor au observat că suplimentele de antioxidanţi aveau efecte negative asupra sănătăţii. Concluziile acestor teste au pus la indoială beneficiile acestor pastile. Mai mult, oamenii de ştiinţă au constatat că ele pot pune in pericol sănătatea celor care le consumă.

Radicali liberi

Există căteva argumente care ar putea explica efectele negative ale suplimentelor de antioxidanţi. Principala calitate a acestor substanţe este de a apăra organismul de efectele dăunătoare ale unor molecule denumite "radicali liberi". Aceşti radicali liberi sunt vinovaţi de apariţia unor boli precum cancerul, bolile arteriale şi altele. Dar moleculele au şi roluri benefice. In concentraţie moderată, ele participă la procesul prin care organismul nostru elimină celulele nedorite, precum cele canceroase. Inlăturănd radicalii liberi cu ajutorul antioxidanţilor, intervenim in acest mecanism defensiv al organismului de eliminare a unor celulele. Dieta bogată in legume şi fructe asigură o cantitate moderată de antioxidanţi, aşa incăt nu toţi radicalii liberi sunt eliminaţi din celule. Pastilele conţin insă cantităţi mari de antioxidanţi, ceea ce duce la distrugerea completă a radicalilor liberi din organism. Prin urmare, suplimentele pot face şi rău. Nu se ştie incă ce cantitate de antioxidanţi ar fi suficientă pentru a ne oferi protecţie impotriva unor afecţiuni. Ea poate varia de la individ la individ, in funcţie de căt este expus fiecare stresului oxidativ. Un alt argument impotriva consumului de suplimente este acela că antioxidanţii obţinuţi sintetic nu sunt echilibraţi biochimic, asemeni celor naturali. Ei nici nu sunt supuşi unor teste riguroase de toxicitate.Â

Ne lipsesc deocamdată informaţii deosebit de importante despre antioxidanţi. Nu se cunoaşte incă procesul prin care sunt metabolizaţi de organismul nostru sau modul in care ei interacţionează. Nu se ştie incă ce doză ne-ar fi suficientă şi care este durata ideală a unei cure. Nu ne este clar nici dacă stresul oxidativ este cauză principală sau secundară de boli cronice şi de imbătrănire. Avem nevoie de mai multe studii clinice pentru a găsi răspunsul la toate aceste nelămuriri. Pănă atunci, este important să ştim că suplimentele de antioxidanţi au şi consecinţe nedorite. Sursa optimă de antioxidanţi rămăne alimentaţia.

Traducerea şi adaptarea: Oana Antonescu