Consumul simultan de alcool şi tutun reprezintă un 'cocteil' extrem de periculos, care 'multiplică' riscul de dezvoltare a cancerului bucal, laringian sau faringian prezentat de fiecare dintre cele două activităţi, atât de apreciate de numeroase persoane, avertizează marţi ziarul 'Le Figaro'.
Două două treimi din cazurile de cancer de acest tip din Franţa sunt cauzate de asocierea celor două elemente toxice, arată datele statistice.
De aceea, 'ideal ar fi ca măcar să se reducă, dacă nu se opresc total, consumul de alcool şi fumatul', a explicat stomatologul Loredana Radoi, cercetător la Universitatea Paris Descartes. Ea a publicat recent un studiu referitor la acest subiect, în revista BioMedcentral Cancer, împreună cu un colectiv de specialişti de la Institutul de cercetări în domeniul cancerului ORL.
'Singur, alcoolul este un factor de risc destul de redus şi poate fi considerat chiar zero pentru cei care îngurgitează doar cantităţi mici', a afirmat medicul. Pentru cei care consumă sporadic alcool pericolul de a se îmbolnăvi din această cauză de cancer bucal este de numai 0,3 %.
Tutunul este mai dăunător, 13 % dintre fumători putând face un cancer ORL din acest motiv. 'Spre deosebire de alcool, cantitatea de tutun nu are niciun rol, riscul creşte inclusiv la un mic fumător, dar perioada practicării acestui obicei constituie un factor de multiplicare', a menţionat doctorul Loredana Radoi.
Situaţia se schimbă însă dramatic dacă se asociază cei doi factori, riscul de îmbolnăvire din această cauză ajungând la 75 %, la bărbaţi, şi 45 % la femei. Pentru a înţelege aceste diferenţe, 'vor trebui analizaţi şi alţi factori de risc la femei, cum ar fi hormonii, infecţiile cu papilonavirus sau elemente profesionale', a declarat specialista.
Asocierea dintre alcool şi tutun sporeşte considerabil riscurile de îmbolnăvire pentru că 'alcoolul provoacă o vasodilatare la nivelul mucoaselor şi are un efect itritant local care facilitează pătrunderea substanţelor toxice generate de fumat', au constatat cercetătorii.
Cu surpindere, ei au observat că obezitatea subiecţilor a avut un efect protector, care s-ar putea datora 'unei diluări în grăsime a substanţelor cancerigene, care sunt liposolubile'.