Navigarea pe internet nu necesită niciun efort, ceea ce ne dezechilibrează motivația și ne epuizează și mai mult. „Când petrecem foarte mult timp pe rețelele de socializare, de pildă, ne creștem nivelul de dopamină până în punctul în care avem nevoie de și mai multă dopamină pentru a dori să facem altceva. Acesta este un obicei prost, fiindcă ne amăgim cu ideea că soluția este să obținem și mai multă dopamină din timpul petrecut pe rețelele de socializare, ceea ce pentru moment ne face să ne simțim motivați, însă această senzație dispare rapid. Cu cât ne creștem mai des nivelul de dopamină, cu atât avem nevoie de cantități mai mari de dopamină ca să ne simțim bine, dar, în mod paradoxal, cu atât o obținem mai greu”, remarca neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025).
Curba
Detaliat: „Începem să dăm vina pentru lenea, lipsa de motivație și tendința noastră spre procrastinare pe faptul că avem un anumit tip de personalitate sau că e ceva în neregulă cu noi. Poate că am fost numiți leneși și nemotivați de alte persoane sau chiar de noi înșine. Această problemă poate fi remediată limitând utilizarea rețelelor sociale și a altor lucruri care ne oferă satisfacție rapidă”. Mai clar? „Literatura despre dopamină este vastă și complexă, dar tema de bază este că recompensele trebuie să fie asociate cu un efort. Dacă obținem prea des recompense bazate pe dopamină, puterea acesteia scade. Când producem dopamină în cursul unor activități ce necesită muncă și efort, se observă că secreția de dopamină prezintă o curbă foarte diferită, ceea ce înseamnă că nu trecem prin atâtea suișuri și coborâșuri dramatice”.
Obiceiul bun
În completare: „De exemplu, activitatea fizică, exercițiile de respirație și îndeplinirea unor obiective personale sau profesionale produc dopamină într-un mod sustenabil pe parcursul zilei. Acest lucru nu are un impact negativ asupra motivației, ci dimpotrivă, chiar ne poate ajuta s-o obținem mai ușor. La început s-ar putea să-ți fie greu să folosești telefonul mai puțin, dar pe măsură ce obiceiul slăbește, va deveni mai ușor. Eu aștept pauzele cu nerăbdare, întrucât simt când creierul meu are nevoie de odihnă”.
Deconectare
În final: „Odată ce noul obicei a prins rădăcini, o să-ți pară foarte bine că l-ai adoptat. Este unul dintre obiectivele cel mai ușor de îndeplinit când vrei să-ți îmbunătățești sănătatea creierului și una dintre cele mai bune metode de a-ți menține nivelul de energie mentală pe parcursul zilei, ca să nu-ți pierzi total controlul când ajungi acasă după o zi grea. Să închizi ochii și să te detașezi de exterior reprezintă un instrument neprețuit, care nu e neapărat greu de folosit. Simplul fapt de a te deconecta de lumea din jur poate avea beneficii incredibile pentru capacitatea de regenerare a creierului”.
„Dacă obținem prea des recompense bazate pe dopamină, puterea acesteia scade”, Nicole Vignola, expert în neuroștiințe
„Activitatea fizică, exercițiile de respirație și îndeplinirea unor obiective personale sau profesionale produc dopamină într-un mod sustenabil pe parcursul zilei”, Nicole Vignola, neurocercetătoare


