Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aproximativ 200.000 de români suferă de epilepsie, dintre care 70.000 sunt copii. “În România există un registru naţional pentru epilepsie de scurt timp. Aproximativ 1% din populaţia România prezintă diferite forme de epilepsie, ceea ce ar însemna 180.000-200.000 de persoane, dintre acestea 70.000 fiind copii”, avertizează doctorul Dana Craiu, şeful clinicii de neurologie pediatrică a Spitalului Clinic de Psihiatrie “Alexandru Obregia” din Bucureşti. Totuşi, specialiştii sunt convinşi că numărul real al suferinzilor de epilepsie este mai mare (între 300.000 şi 500.000), dar, din cauza temerii că sunt marginalizaţi, că nu vor fi angajaţi sau că îşi vor pierde locul de muncă, mulţi bolnavi nu-şi dezvăluie suferinţa. În plus, suferinzii de epilepsie au dificultăţi în privinţa accesului la terapii adecvate. Astfel, 3 din 10 pacienţi prezintă rezistenţă la terapii, ei având nevoie de intervenţii şi tratamente adecvate.
Neurologul Ioana Mândruţă de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, vicepreşedinte al Societăţii Naţionale de Neurofiziologie Clinică, spune că, în prezent, sunt trei molecule care tratează această afecţiune, dar una singură este compensată. “O serie de pacienţi au urmat tratamente cu o gamă largă de medicamente şi au nevoie de tratamente noi cu aceste molecule sau de terapie chirurgicală şi neurostimulare. Există un program naţional în acest sens, dar sunt liste de aşteptare. Acest program este, în unele momente, nefinanţat sau finanţat cu sume mici. Există metode noi de diagnosticare, cum ar fi video-electroencefalograma, dar şi o serie de teste genetice”, explică neurologul Ioana Mândruţă.
Prof. dr. Mircea Gorgan, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie şi coordonatorul programului de implantare de stimulatoare vagale, a operat 25 de pacienţi, cărora le-au fost implantate stimulatoare vagale. 12% dintre ei nu mai au crize, iar la 48% ameliorarea este între 50% şi 80%. “Evaluarea de bilanţ se face, însă, la doi ani, iar rezultatele prezentate sunt excelente. Pacienţii nu mai au criza aceea cumplită, în care se aruncau pe jos, ci doar o uşoară stare de rău, care trece imediat. Pacienţii sunt urmăriţi continuu, iar frecvenţa impulsului se adaptează de la pacient la pacient. Cert este că intervenţia s-a dovedit a fi un succes”, precizează prof. dr. Mircea Gorgan.
La ora actuală, dintre tulburările neurologice severe, epilepsia este considerată cea mai frecventă. Această boală poate debuta la orice vârstă, însă medicii o descoperă mai frecvent la copii sau la persoane cu vârste peste 65 de ani. Dar epilepsia este depistată şi la tineri, situaţie în care nu numai starea de sănătate se deteriorează, ci şi existenţa socio-profesională a pacienţilor. La bolnavul de epilepsie, grupuri de celule nervoase sau neuroni transmit semnale anormale. Astfel, activitatea neuronală este perturbată, provocând senzaţii, emoţii sau comportamente ciudate asociate, în unele cazuri, cu convulsii, spasme musculare etc.
