La masă cu ulcerul sau cu gastrita?

Era o vreme când se vorbea despre gastrită ca despre fustele maxi, se purta gastrita ca ultimele noutăţi în modă. Una-două, cum se învârtea ceva în stomac, doctorul cu grăbire punea mâna pe pix şi scria o reţetă aplicabilă diagnosticului de gastrită.

Gastrita devenise un fel de sport naţional. De altfel, ca şi ulcerul. Se văicareau unii că şeful de la serviciu, un tiran împuţit, le-a făcut buba la burtă. Erau vremurile în care vinovat de ulcer era stresul. Nu apăruseră comunicatele medicilor ăia din Noua Zeelandă cum că e vorba de o bacterie care provoacă ulcer. Vremurile s-au schimbat şi au început să cadă ca popicele diagnosticele puse pompieristic sub pălăria de gastrite şi ulcere. Explică acest capitol atât de discutat profesorul doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie. De altfel, îşi aminteşte renumitul profesor Oproiu de vorbele magistrului lui, profesorul Spârchez, care zicea: "Norocul nostru este că 70% dintre ulcere se vindecă singure". Şi cu îndreptăţire rostea aceste aprecieri fiindcă organismul este prevăzut cu superbe mecanime de apărare mai ales în cazul ulcerelor generate de excesul de acid clorhidric. În cazul ulcerelor produse de Helicobacter Pylori, tratamentul se face cu un inhibitor cu pompă de proton din clasa omeprazol şi, în paralel, timp de o săptămână sau două săptămâni cu două antibiotice: amoxicilină + metronidazol sau amoxicilină + claritromicină. Iar în privinţa sumedeniei de diagnostice de gastrită apariţia endoscopiei cu preluarea unui fragment de mucoasă şi examinarea lui la laborator a micşorat excesul de diagnostic de gastrită. Dar până una alta, o componentă importantă a terapiei în ulcere şi gastrite este regimul alimentar.

Secreţia acidă

Ce au voie să mănânce şi ce nu bolnavii de gastrită sau ulcere? Aceşti suferinzi trebuie să-şi aleagă alimentele care au observat cum că nu au acţiuni nocive asupra stomacului. Adică acele alimente care nu măresc secreţia acidă din stomac şi care nu inhibă motilitatea stomacului, adică nu frânează mişcările stomacului. Un stomac cu dinamică înceată evacuează încet alimentele din stomac care întârzie să stea în el. Pentru bolnavii de ulcere şi gastrite sunt indicate lactatele şi laptele dulce. Unii nu suportă însă laptele fiindcă s-au născut cu deficit de enzimă, de lactoză. Şi ei trebuie să evite consumul de lapte. Dar se pot hrăni cu brânză de vaci, caş, telemea şi mai puţin cu brânză fermentată de genul caşcaval sau brânză de burduf. Este de evitat şi laptele bătut. Sunt foarte potrivite legumele şi fructele. Dar şi în stare crudă, ceea ce populaţia cunoaşte mai puţin. Mai greu suportabile, fiindcă dau secreţie de acid, sunt vinetele şi roşiile. Sunt buni pentru aceşti suferinzi cartofii, dovleceii, conopida, fasolea, varza, mazărea.

Fiartă, slabă, albă

Carnea este bine să fie preparată ca rasol, carne fiartă, carne înăbuşită la cuptor şi grătar bine făcut, nu din acela crud. Sunt indicate următoarele tipuri de carne: de pasăre, de vacă, de viţel. Mai puţin se recomandă carnea de porc grasă. Şi mai de evitat sunt tipurile de carne de raţă, gâscă, fiindcă sunt grase şi tocmai de aceea bolnavii de ulcer şi de gastrite trebuie să se abţină de la slănină, de la costiţă, dar şi de la conserve şi mezeluri. Toate aceste tipuri de carne şi produse din carne sunt grase şi se întârzie evacuarea lor din stomac. Peştele este foarte bine tolerat în gastrită şi ulcer. Se digeră uşor. Peştele este bogat şi în acizi graşi omega, care intră în componenţa tuturor membranelor, mai ales a membranelor celulelor digestive. Dar peştele nu trebuie nici el prăjit doar rasol sau gătit înăbuşit. Pastele sunt bine suportate, iar orezul este acceptat de bolnavii de gastrită şi ulcer. Grăsimile vegetale cele mai bune sunt cele din meniul meridional, adică uleiul de măsline, dar sunt bine acceptate şi uleiul de floarea-soarelui, de porumb.

Fructele româneşti

Cele mai potrivite fructe sunt fructele româneşti. Le fac foarte bine celor bolnavi de gastrită şi ulcer următoarele fucte româneşti: caisele, vişinele, merele, perele, strugurii, pepenele verde şi cel galben, prunele. Din categoria fructelor de import cele mai indicate sunt bananele. Bolnavii de ulcer şi de gastrită trebuie să consume mai puţin citrice de genul portocale, mandarine, grepfrut, lămâi, ananas, care fac să sporească secreţia acidă în stomac. Dulciurile concentrate stimulează secreţia acidă din stomac. De aceea, bolnavii de gastrită şi ulcer trebuie să evite marmelada, magiunul, dulceaţa, chiar şi mierea. Fac rău şi torturile, dar sunt bine tolerate prăjiturile de casă, plăcintele cu mere, cu brânză, cu dovleac, aluaturile fragede. În materie de panificaţie pentru bolnavii de ulcer şi gastrită sunt admise pâinea albă, pâinea neagră, biscuiţii, mămăliga. Şi ouăle sunt recomandate, dar nu prăjite. Se acceptă ouăle fierte moi şi ochiurile româneşti în apă.

Se recomandă apa plată, adică necarbogazoasă. Mai puţin sunt indicate apele carbogazoase, deoarece stimulează secreţia de acid. Foarte bune sunt ceaiurile româneşti: ceaiul negru, de muşeţel, de tei, de gălbenele. Bolnavii de ulcer şi gastrită nu trebuie să bea ceaiul de sunătoare, care distruge acţiunea medicamentelor ce inhibă protonii din clasa omez. Nu prea sunt potrivite vinul şi berea, care stimulează secreţia acidă în stomac. Bolnavul de ulcer şi gastrită mai bine bea, dacă ţine neapărat, 20 ml de tărie care în egală măsură stimulează secreţia de acid, dar şi secreţia de mucus şi bicarbonat, care sunt factori de apărare a stomacului. Oricum, aceste băuturi nu trebuie consumate pe stomacul gol şi nu atunci când gastrita şi ulcerul se află în fază acută.