La noi, turismul medical se reduce la servicii de spa

Sistemul sanitar privat ar putea re­pre­zenta o solutie pentru pacientul ro­man si o oferta care sa atraga turisti straini care sa vina in Romania pentru a-si ingriji sanatatea. Dar subfinantarea, sirul nesfarsit de reforme fara eficienta si de promisiuni neonorate afecteaza atat sistemul privat, cat si cel de stat, facand din turismul medical in tara noastra un subiect perfect pentru dezbateri. Aceasta este concluzia dezbaterii "Turismul medi­cal. Sansa la viata a pacientilor ro­mani?", patronata de publicatiile Fin.ro si Saptamana Financiara.

Subfinantarea este la ordinea zilei in spitale. Si dupa ce ca banii sunt putini, ei mai sunt impartiti si fara a se tine seama de rulajul pacientilor si de complexitatea cazurilor. Exemplele date de chiar secretarul de stat din Ministerul Sanatatii, doctorul Cristian Irimie, sunt elocvente. "In 2010, Spitalul Judetean Constanta a beneficiat de un grad de finantare a serviciilor medicale de 96%, iar Spitalul Clinc de Urgenta Floreasca, de 79%." Secretarul de stat Cristian Iri­mie a anuntat ca finantarea spitalelor se va efectua in functie de categoria spitalului, 36% dintre spitale publice inregistrand cresteri bugetare. Totusi, trebuie stiut ca majoritatea spitalelor din Romania sunt de categoriile a 4-a si a 5-a, adica ultimele categorii, si vor fi finantate la nivelul anului 2010. Ceea ce inseamna ca majoritatea populatiei este obligata in continuare sa cumpere medicamente si mate­riale sanitare la internarea in spital.

Operatorii din zona medicala privata, a turismului, a asigurarilor, reprezentantii pacientilor sunt deo­po­triva interesati de introducerea cardului de sanatate al pacientului, a cardului profesional al medicului, a retetei si a dosarului electronic al pacientului. Inclusiv Ministerul Sanatatii si Casa Na­tio­na­la de Asi­gurari de Sanatate flutura aceste promisiuni ca pe o modalitate sigura de stopare a "scurgerilor din sistem". Dar pana acum avem o singura certitudine: licitatia pentru cardul de sanatate al pacientului s-a blocat.

Operatorii din zona medicala privata, cetatenii asigurati si unitatile medicale din sistemul de stat asteapta pachetul bazal de servicii medicale. Aflam de la ministrul Irimie "ca se lucreaza la el". Dar in acest timp asi­gu­ratii cotizeaza la finantarea sistemului medical de stat , iar daca au nesansa de a fi pacienti sunt nevoiti sa dea alti bani pentru analize, tratamente, investigatii etc. in clinici particulare. De asemenea, din cauza ca nu se definitiveaza pachetul bazal de servicii medicale, nici clinicile particulare nu-si pot adapta oferta de servicii.

Rezultatele? Profesorul doctor Be­none Carstocea spune ca, din aceste cauze, pacientii romani au facut "carare spre Viena". Din pacate, multi pacienti romani opteaza pentru clinici particulare straine, "desi sunt cazuri ce nu pot fi rezolvate". Un exemplu in acest sens sunt re­ti­no­pa­tiile pigmentare. Acestea sunt afec­tiuni oculare incurabile, dar multor pa­cienti li se promite vindecarea in stra­inatate. Nu numai ca se intorc aca­sa nevindecati, dar si cu vreo 3.000-5.000-10.000 de euro mai saraci.

Aflat in criza si intr-o continua reformare, sistemul sanitar romanesc are inca multi medici care inre­gistreaza performante profesionale citate in congrese si publicatii prestigioase si are unele clinici dotate la nivel european. Ar putea fi un punct de demarare a turismului medical in tara noastra. Dar, potrivit cifrelor oficiale, putinii turisti care vin la noi cu sco­pul de a-si ingriji sanatatea se opresc la serviciile de spa.