Mănânci și rămâi mic: cum am ajuns printre piticii Europei. Românii, scunzi şi bolnavi din cauza alimentaţiei din copilărie

În România, media de înălţime, la bărbaţi, este de 1,73 metri, în timp ce, în medie, o femeie măsoară 1,64. E mai mult cu aproape 7 centimetri decât în urmă cu 20-30 de ani, dar e mai puțin decât în Cehia, de exemplu, unde bărbaţii ating uşor 1,80, iar femeile 1,67. Anul trecut, guvernanţii au decis să scadă valoarea unuia dintre cele mai importante criterii la admiterea în structurile de armată şi poliţie: înălțimea.

Medicii spun că  motivele pentru înălţimea scăzută a multor români trebuie căutate încă din perioada dezvoltării lor intra-uterine. În ultimii ani a crescut prevalenţa copiilor cu greutate mică la naştere. Aceasta se întâmplă din două motive:fie copiii sunt născuţi prematur şi atunci recuperează în greutate până la vârsta de un an, fie s-au dezvoltat insuficient în uterul mamei.

“În general, retardul de creştere intra-uterină apare atunci când gravida nu ia în greutate, în timpul sarcinii, cele 10-12 kilograme necesare, din cauza unei alimentaţii neechilibrate. Copiii născuţi cu un astfel de deficit nu vor atinge, la maturitate, înălţima pentru care au fost programaţi genetic”, spune dr. Michaela Nanu, cercetător ştiinţific la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, Alfred Rusescu.

Greșeli frecvente făcute de părinți

În plus, în România, părinţii fac frecvent greşeli în privința alimentație copiilor până la vârsta de doi ani. În primul rând, când vine vorba despre alăptarea exclusivă: “Doar 2,5 luni alăptează, în medie, exclusiv la sân femeile din România. Astfel că mulţi bebeluşi sunt privaţi de nutrienţi esenţiali. Laptele de mamă conţine imunoglobuline care oferă protecţie faţă de infecţii. În plus, în timpul alăptării se ajunge la un ataşament între mamă şi sugar”, spune dr. Nanu.

Printre cele mai frecvente greşeli de alimentaţie se numără diversificarea precoce, la trei luni, în loc de şase, aşa cum recomandă medicii. Mai rău, unii părinţi introduc în alimentaţia copiilor laptele de vacă, interzis până la vârsta de un an. La fel de nocivă este şi sarea în alimentaţia celor mici, pentru că ea nu poate fi metabolizată şi eliminată de organismul copilului până la doi ani.

Anemie, diabet, afecțiuni cardiace

Un studiu făcut în 2010 a arătat că aproape jumătate, 48%, din copiii cu vârsta până într-un an suferă de anemie. Medicii spun că, după şase luni, părinţii trebuie să introducă în alimentaţia copiilor suplimente de fier.

“Există studii care au legat greutatea mică la naştere şi de dezvoltarea unor boli ca diabetul zaharat sau  afecţiunile cardio-vasculare”, mai spune dr. Nanu.