Ne simtim bine la 23-25°C

La pranz, soare torid si peste 35 de grade Celsius... Dupa cateva ore, ploaie torentiala, iar seara, temperatura aerului scade. Acesta este tabloul meteorologic al verii 2005 in Romania.
"Exista aparate de uz casnic care masoara concomitent temperatura aerului, presiunea atmosferica si umiditatea dintr-o incapere. Umiditatea excesiva suprasolicita functiile organismului si face ca temperaturile crescute sa fie mult mai greu de suportat", sustine conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

Indicele de confort termic

Indicele de confort termic reprezinta raportul matematic dintre temperatura si umiditate, a carui valoare este in mod normal de 80 de unitati. Valorile care trec de acest prag sunt anormale si influenteaza negativ organismul uman. Cand aerul este umed, atat afara, cat si in casa, o temperatura nu foarte ridicata ne poate da senzatia de zapuseala. Si aceasta, deoarece aerul este saturat cu vapori de apa, iar transpiratia care asigura reglarea temperaturii organismului nu se mai evapora. De aceea ne simtim mai bine la 30-32 de grade cu o umiditate de 30% decat la 25 de grade cu o umiditate de 100%.

Potrivit conf. dr. Dumitru Matei, "modificarea presiunii atmosferice poate afecta parametrii fiziologici, in special cardiorespiratori ai organismului nostru. In general, scaderea presiunii atmosferice duce la suprasolicitarea aparatului cardiovascular, care poate avea urmari neplacute, ajungandu-se chiar la infarct miocardic acut. Infarctul este mai frecvent cand creste umiditatea.

Exista numeroase persoane meteosensibile - pacientii cu boli reumatismale, cu migrene - , care simt schimbarea vremii prin aparitia unor dureri articulare, dureri de cap". Intensitatea simptomelor creste o data cu varsta, dar si in functie de gravitatea bolii. Nu numai cardiacii sunt afectati de modificarile de temperatura. Aerul cald si umed ingreuneaza respiratia, iar pentru astmatici devine chiar iritant.

Consumul de lichide

Depasirea valorilor normale ale coeficientului de confort termic afecteaza atat performantele intelectuale, cat si starea de spirit.
Aerul viciat din incaperea in care stam poate fi cauza ametelilor, anxietatii, oboselii, somnolentei, tulburarilor de somn. Ideal ar fi ca temperatura in care ne desfasuram activitatea sa fie intre 23 si 25 de grade Celsius.

Peste 25 de grade Celsius, aerul devine supraincalzit, sub 20-22 de grade e cam rece, pentru ca organismul nostru sa functioneze in parametri normali. "La 35-40 de grade, organismul face eforturi foarte mari sa se adapteze.

De aceea, in perioadele cu umezeala si temperaturi ridicate, trebuie acordata o atentie deosebita consumului de lichide dulci si nealcoolizate.

In conditii de vara, cand organismul transpira mult, simtim nevoia de sucuri si apa minerala pentru a compensa pierderile de saruri minerale eliminate prin transpiratia excesiva", declara conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie.

COPIII. Cei mai multi copii sunt vulnerabili la excesul de caldura. Ei devin agitati, nu dorm sau au un somn neodihnitor. De multe ori, cauza acestei agitatii este incaperea neaerisita. Lipsa de aer curat determina o agitatie a copilului, care se manifesta prin tulburari de somn si chiar prin refuzul alimentatiei. Scaderea poftei de mancare, agitatia, varsaturile, somnul neodihnitor pot fi cauzate chiar de atitudinea parintilor, care nu asigura un climat prielnic pentru copil. TAHICARDIE. Scaderea presiunii atmosferice provoaca tahicardie si cresterea tensiunii arteriale. Pentru tahicardie este caracteristic un ritm foarte rapid al batailor inimii. Palpitatiile pot lua forma unor pulsatii puternice in zona gatului sau a batailor pronuntate in piept. Tahicardia se defineste prin mai mult de 100 de batai pe minut.

STIRI

FUMAT. Autoritatile din Marea Britanie au inceput o campanie antitutun, prin care incearca sa convinga asupra consecintelor fumatului in planul vietii sexuale. Potrivit acestora, barbatii fumatori sunt predispusi la impotenta, iar femeile fumatoare manifesta un apetit sexual scazut. In acelasi timp, femeile sunt avertizate ca, daca fumeaza, tenul le imbatraneste mai repede. Campania ii vizeaza in primul rand pe tinerii britanici. DUS. Cercetatorii de la Universitatea Wake Forest (Carolina de Nord, SUA) au ajuns la concluzia ca dusurile frecvente pot provoca tulburari ale activitatii cerebrale. Dupa parerea specialistilor, inhalarea chiar si a unei cantitati mici de mangan care se gaseste in apa de la robinet poate fi cauza unor tulburari ale sistemului nervos central. Dupa cum sustine dr. John Spangler, unul dintre coordonatorii studiului, inhalarea manganului este mai periculoasa decat luarea lui din alimente. "Trebuie sa mai facem unele cercetari si, daca rezultatele noastre se vor confirma, vor starni multe controverse", afirma doctorul american. Influenta manganului asupra organismului se manifesta prin ingreunarea procesului de invatare, tulburari de comportament si tremur al extremitatilor. AUTISM. Rezultatele unor studii ale psihiatrilor si imunologilor de la Universitatea California arata ca in viitor va fi posibila diagnosticarea autismului prin analiza sangelui nou-nascutilor. Cercetatorii au comparat analizele de sange ale unor copii autisti si ale unor copii sanatosi. S-a dovedit ca, la autisti, concentratia de anticorpi in sange este cu 20% mai scazuta decat la cei sanatosi.