Nu sunt condamnata la cancer de san!

O tanara iese din cabinetul ginecologului adresandu-se sotului. "Da. Mama a avut cancer de san. Dar chiar daca toti cred ca eu sunt condamnata, eu voi dovedi contrariul."

Expresia "Asa mama, asa fiica" nu-i noua si se pare ca a aparut tocmai spre a-i ajuta pe tinerii aflati in pragul insuratorii sa proiecteze in timp imaginea viitoarelor lor sotii.

Astfel, tinerii erau sfatuiti sa ia aminte ca, asa cum arata soacrele, asa vor arata peste timp sotiile lor. In mod traditional, expresia s-a limitat doar la aspectul estetic. Astfel, tanarul era prevenit ca, daca mama-soacra a depasit suta de kilograme, cam tot atat va atarna pe cantar si fiica.

De la traditie la stiinta

Iata insa ca stiinta a mers mai departe si a demonstrat ca kilogramele acumulate in exces la varsta adulta de catre femei nu numai ca le scad din frumusete, dar le maresc pericolul cancerului de san. Doctorul Sybil Eng si echipa lui de la Universitatea Columbia din New York au selectat 2.000 de femei, dintre care jumatate sufereau de aceasta boala.

Intregul lot de femei a precizat ce greutate aveau incepand cu varsta de 20 de ani. Cercetatorii americani au stabilit ca femeile adulte care au luat mai mult de 15 kilograme peste greutatea avuta in tinerete prezinta un risc mai mare cu 60% de a se imbolnavi de cancer de san, comparativ cu semenele lor care s-au ingrasat cu cel mult 3 kilograme. De asemenea, femeile aflate in perioada de premenopauza care iau in greutate peste 10-12 kilograme sunt foarte expuse acestei boli.

De fapt, ce vrea acest studiu? Sa convinga femeile sa-si supravegheze greutatea corpului, nu numai pentru a arata bine, dar mai ales pentru a fi sanatoase.

Nemaivorbind ca astfel poate fi contrazisa gura lumii, potrivit careia daca mama a avut 100 de kilograme, neaparat si fiica este condamnata la aceeasi povara.

Dar binecunoscuta expresie poate furniza si alte informatii extrem de pretioase care sa ajute la protejarea sanatatii. Stiintific s-a mai demonstrat ca, daca mama a suferit de cancer de san, fiica ei are un risc de doua ori mai mare de a face aceeasi boala.

Medicii si psihologii sunt de parere ca aceste informatii nu trebuie sa alarmeze. Dimpotriva. Ele atesta rolul major pe care il au antecedentele familiale. Si trebuie transformate in avantaje de catre persoana implicata, in nici un caz in motive de resemnare.

Epidemie?

Imbucurator este ca in ultimii ani s-au inregistrat progrese spectaculoase in privinta preventiei, depistarii si tratamentelor. Si totusi, potrivit statisticilor, in ultimii 20 de ani asistam la o crestere cu peste 60% a numarului femeilor diagnosticate cu aceasta boala. S-a pus in legatura directa cancerul de san cu pericolul unei epidemii, tocmai pentru trage un semnal de alarma asupra acestei boli.

Mai nou, in seria factorilor de risc a fost inclusa si poluarea mediului.

S-a observat ca japonezele fac mai rar aceasta boala, comparativ cu semenele lor din SUA.

Dar daca femeile din Tara Soarelui Rasare migreaza in Tara Unchiului Sam, atat americancele, cat si japonezele sunt in egala masura expuse cancerului de san. De ce? Sunt incriminate absenta sarcinii, contraceptivele orale, tratamentul hormonal la menopauza, dar si pesticidele, produsele chimice, calitatea aerului respirat etc.

CE TREBUIE SA STIU. Tanara a carei mama a suferit de aceasta forma de cancer va merge mai des la specialist, comparativ cu celelalte femei. Cel putin o data pe an va efectua un consult de specialitate, fara a uita sa-i reaminteasca medicului antecedentele familiale. De la specialist veti mai afla ca sunt si alte riscuri de boala de san: ciclul la varste precoce, menopauza tardiva. Expuse sunt si femeile care nu au adus prunci pe lume sau li s-a intamplat acest miracol dupa 30 de ani. Potrivit statisticilor, aproximativ 15% dintre femeile cu cancer la un san dezvolta aceasta boala si la celalalt san.

PREDISPOZITIE. Incontinenta urinara este o alta afectiune cu risc mare de a fi depistata si la mama, si la fiica ei. Sarcinile, supraponderalitatea favorizeaza incontinenta urinara, predispozitia genetica avand si ea un rol care nu trebuie omis. Astfel, fiicele cu mame care prezinta aceasta suferinta sunt predispuse si ele la toate formele de incontinenta urinara. Pentru a diminua riscul, la cel mai mic simptom trebuie apelat la medic, deoarece cu cat tratamentul este aplicat mai rapid, cu atat creste eficacitatea lui.

SUCUL - O SURSA VALOROASA DE ELEMENTE NUTRITIVE

Cu totii stim astazi ca fructele sunt mici laboratoare in care natura ne prepara elixirul vietii. Ele ne ajuta sa luptam cu diferite afectiuni si sa ne simtim mereu in forma. Dar pentru ca nu avem intotdeauna un pom spre care sa intindem mana dupa roade, este de ajuns sa bem in fiecare zi sucuri de fructe pentru a ne incarca bateriile cu energie si sanatate. Sucurile pe care le cumparam de la magazin pastreaza calitatile naturale ale fructelor atunci cand sunt ambalate aseptic in cutii de carton. Sucul poate fi obtinut fie din fructul proaspat stors, fie din concentrat de suc. Sucul din fruct proaspat stors nu este tratat termic, trebuie tinut la frigider si are o valabilitate de cateva zile numai. Producatorii de sucuri din intreaga lume folosesc insa concentratul de suc ca materie prima pentru obtinerea sucurilor, nectarurilor si bauturilor neacidulate. Concentratul de suc se obtine prin stoarcerea fructelor, pentru a obtine sucul, urmata de evaporare, pentru a reduce continutul de apa din suc si a optimiza transportul si depozitarea. Continutul de suc si valorile nutritive sunt specificate in mod obligatoriu pe ambalaj. Sucul 100% (Juice) Se obtine din concentrat de suc la care se adauga apa, respectand proportia pe care aceasta a avut-o in suc inainte de evaporare. Nu se adauga zahar sau alti indulcitori. In acest fel, continutul de suc de fruct este 100%, produsul obtinut avand consistenta si compozitia sucului proaspat stors. Nectarul Se obtine din concentrat de suc la care se adauga zahar sau alti indulcitori si uneori pulpa de fruct. Continutul de suc este de 25%-99%, in functie de fructul din compozitie. De pilda, continutul de suc la nectarul de portocale, pere sau mere trebuie sa fie de 50%. Bauturile racoritoare neacidulate (Still Drinks) Se obtin din concentrat de suc, apa, zahar sau alti indulcitori; uneori se adauga si arome. Continutul de suc de fruct este de maximum 25%. Daca nectarul poate fi considerat o alternativa mai ieftina la sucurile 100%, bauturile racoritoare neacidulate din suc de fructe pot fi considerate o alternativa, plina de vitamine, la bauturile racoritoare carbogazoase. Continutul de suc si valorile nutritive sunt specificate in mod obligatoriu pe ambalaj.