Mizeria din spitale, curăţată cu... pliante de la Minister

Dacă-i întrebi pe medici care ministru al Sănătăţii a fost mai bun, cei mai mulţi răspund că toţi au fost o apă şi-un pământ. Sunt spitale care s-au mai schimbat la faţă sub un minisru sau altul dar realitatea cruntă e tot acolo. Mizeria şi bacteriile ucigaşe sunt greu de stârpit. Mai ales dacă încerci să le stârpeşti cu broşuri informative în loc de măsuri concrete.

Ministrul Florian Bodog a rezistat la Ministerul Sănătăţii, în ciuda scandalului uriaş provocat de vaccinurilor şi de bilanţul inimaginabil al ruşinoasei epidemii de rujeolă, o boală eradicată de secolul trecut în ţările civilizate: 30 de morţi şi peste 7000 de îmbolnăviri. Poate în noul mandat va reuşi să oprească extinderea epidemiei, care n-a cruţat niciunul dintre judeţele ţării şi a provocat decese inclusiv în buricul capitalei.

Dacă deschizi site-ul Ministerului, găseşti la loc de cinste marea campanie “Mâini curate în spitale”. O campanie lansată deja de mai bine de jumătate de an dar cu efecte spre zero.  Celebrul tehnocrat Vald Voiculescu s-a gândit că n-ar fi rău să-i înveţe pe medici să se spele pe mâini, ca măsură de reducere a infecţiilor intraspitaliceşti. Problema e că se livrează în spitale articole informative în loc de… articole sanitare. Cam aşa arată campania “Mâini curate în spitale”.

CUM ÎI PUNE MINISTERUL PE MEDICI SĂ ŢINĂ LECŢII DE SPĂLAT PE MÂINI

Argumentele campaniei sunt corecte: “Majoritatea infecţiilor din spitale sunt cauzate de mâinile nespălate. Studiile arată că dezinfectarea mâinilor în mediul spitalicesc se face sub 50% din necesar”. La cât de mare este numărul de pacienţi, cu siguranţă cadrele medicale se mai spală la repezeală, ca să nu neglijeze prea mult următorul pacient. Aceleaşi studii arată că, în spitale, cadrele medicale trebuie să-şi dezinfecteze mâinile de cel puţin 100 de ori într-o tură de 12 ore dar sunt situaţii în care procedura trebuie repetată de şi mai multe ori.

Problema intervine la cea de-a două componentă a campaniei, care pune pe umerii medicilor sarcina de a le ţine lecţii pacienţilor despre igiena mâinilor.

“Fă din igiena mâinilor o conversaţie prioritară cu pacientul tău. Dezinfectează-ţi mâinile înainte şi după ce intri în contact cu acesta. Explică pacientului de ce îţi dezinfectezi mâinile înainte şi după fiecare intervenţie. Pacienţii trebuie să ştie că eşti dispus oricând să le răspunzi la întrebări legate de tehnică dezinfectării mâinilor.Explică pacienţilor cum şi cât de important este să-şi dezinfecteze mâinile în mediul spitalicesc şi nu numai. Oferă-le un exemplu practic, dezinfectandu-ţi mâinile. Mulţumeşte-le pacienţilor pentru implicare şi cooperare. Igiena mâinilor aduce cele mai bune rezultate când personalul medical şi pacienţii cooperează.Te protejezi pe tine şi pe cei cu care intri în contact de infecţii cauzatoare de moarte!” - povățuiește Ministerul Sănătății.

În calea nobilelor idealuri ale Mnisterului Sănătății stau două probleme. Prima - că puţinii medici din spitale care au mai rămas în ţară sunt depăşiţi de situaţie și nu au timp nici să-ţi explice ce înseamnă boala de care suferi sau ce ţi-au făcut în sala de operaţie. Și a doua - că e aberant să faci campanie despre virtuțile săpunului, în timp ce în toaletele spitalelor nu există săpun.

Amănunte esențiale

Cu siguranţă, dacă aţi fost măcar o dată într-un spital de stat, aţi remarcat că fiecare bolnav îşi aduce de acasă săpun şi hârtie igienică. Spitalul abia se descurcă să cumpere dezinfectanţii, şi aceia îndoielnici, după cum s-a văzut în scandalul Hexipharma. Ei bine, şi medicii îşi aduc de acasă săpun şi hârtie pentru toaletă. Nici lor nu le dă nimeni, decât în spitalele mai răsărite. Realitatea cruntă e că medicii nu au nici apă de băut în unele spitale şi îşi aduc de-acasă. Iar dacă uită să-şi aducă, e problema mare, pentru că trebuie să iasă din spital, să-şi cumpere de la buticul de peste drum. Iar dacă ies din spital, apar alte probleme, pentru că pot aduce bacterii de la butic. Şi tot aşa. Lanţul slăbiciunilor e foarte lung.

“Extrem de utile ar fi în şcoală orele obligatorii de educaţie pentru sănătate. De asemenea, ministerul ar trebui să se gândească şi la implementarea unei campanii pentru încurajarea donării de  sânge şi organe. Şi o campanie pentru încurajarea alimentaţiei la sân ar fi necesară în România” dr. Tudor Ciuhodaru, coordonator Unitatea de Primiri Urgenţe, Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi

Ce recomandă medicii ministerului

Dr. Monica Pop, managerul Spitalului de Oftalmologie Bucureşti, spune că nici asistentele nu au timp să țină lecții de spălat pe mâini, însă toate spitalele ar trebui să aibă medic epidemiolog. “Să se facă amendamente pentru toţi medicii epidemiologi pensionari, care mai vor să vină să lucreze. Este foarte importantă şi benefică experienţa lor în domeniul prevenţiei infecţiilor intraspitaliceşti! Şi, sunt atît de puţini! Spălatul şi igiena trebuie introduse în programele de la grădiniţă şi şcoli! Ore speciale, nu numai educaţie sexuală”.

Dr. Elena Tănase, medic specialist pediatru, vorbește despre mai multe direcții de acțiune: “Da, cu siguranţă e utilă campania. Dar nu în camera de garda, unde unul varsă, altul are temperatura 40, iar pe cel de-al treilea l-a adus ambulanţa în insuficienţă respiratorie. Nu ai timp! Acest aspect ţine de educaţia pentru sănătate, care ar trebui făcută în şcoli. Dacă am învăţa copiii ce alimente sunt sănătoase, s-ar face prevenţia obezităţii, poate n-am mai fi pe primele locuri în Europa la obezitate infantilă. (...) Mamele să fie învăţate cum să-şi îngrijească nou-născutul! Baia zilnică, spălatul pe mâini înainte de a pune mâna pe copil, sănii spălaţi mereu înainte de alăptare, interzicerea săruturilor pe mânuţe (bebeluşii îşi bagă mânuţele în guriţă şi astfel se pot transmite mulţi germeni), interzicerea telefoanelor şi tabletelor până la vârsta de 6-7 ani evitarea colectivităţilor în perioada de boală etc”, spune dr. Tănase.

“Medicii ar trebui să-şi facă timp pentru comunicarea cu pacienţii. Dar, dacă e să fim sinceri, medicii din România nu prea au timp de nimic. Prin spitalele civilizate, se fac mereu astfel de instructaje. Există autocolante cu paşii spălării eficiente a mâinilor. Desigur, se testează în permanenţă şi gradul de dezinfecţie. Ar fi utilă şi o recomandare către toţi medicii, să se vaccineze împotriva gripei”. dr. Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei