"Picioarele lui sunt eu!"

Nu a mers niciodată mai mult de doi paşi, şi atunci susţinut de braţele mamei. Are aproape 5 ani şi doar 13 kilograme. Boala de care suferă, tetrapareza spastică, i-a inmuiat picioarele şi i-a ferecat copilăria in lanţuri ale neputinţei.

Din lipsa banilor - Prima programare pentru operaţie a fost anulată

Nu a mers niciodată mai mult de doi paşi, şi atunci susţinut de braţele mamei. Are aproape 5 ani şi doar 13 kilograme. Boala de care suferă, tetrapareza spastică, i-a inmuiat picioarele şi i-a ferecat copilăria in lanţuri ale neputinţei. Iar singura sa şansă de vindecare este dincolo de porţile Romăniei...

Se lipeşte de pieptul mamei şi găngureşte de parcă acum ar fi văzut lumina zilei pentru prima oară. Eugen are insă aproape 5 ani, dar lumea in care trăieşte e toată strănsă in cămăruţa micuţă, de acasă, garsoniera confort III in care stau inghesuiţi laolaltă copilul şi părinţii. Arareori poate ieşi afară. Mama este pentru el stălpul de care se sprijină chiar şi pentru a face doi paşi, omul care ii inţelege privirea tristă atunci cănd se străduieşte să-i spună, mai mult prin sunete abia articulate, că-i este foame sau că vrea să iasă in parc alături de ceilalţi copii. Mama il ţine in braţe cănd manăncă, cănd se plimbă cu el. Tot timpul… Din cauza bolii, copilul nu poate sta nici măcăr in fund, darămite să se ţină pe picioare.

Fără explicaţii. "S-a născut perfect sănătos", spune mama şi vocea i se poticneşte. Amintirea bucuriei că in sfărşit va avea un copil se impleteşte acum cu cea tristă in care a aflat că odorul ei "nu va fi un băieţel normal nu va vorbi, nu va auzi, nu va putea merge", după cum i-au spus medicii. George Eugen s-a născut prematur, la 7 luni. Un ghemotoc de un kilogram şi jumătate, care adusese atăta lumină in sufletele celor doi părinţi. "Trei săptămăni am stat in spitalul Caritas internată pentru ca cel mic să poată lua in greutate. Intr-o zi, mi-au spus că ar avea nevoie de o transfuzie de sănge. De-atunci a inceput să se simtă foarte rău, nu puteam să-l oprim din plăns", povesteşte mama băiatului, Valentina Lazăr. Trei zile a stat femeia pe lăngă doctori şi asistente, doar-doar ii va spune cineva ce s-a intămplat cu copilul ei. Intr-un final, medicul i-a zis sec, de parcă totul ar fi fost firesc: "Veţi avea probleme cu copilul. Trebuie să facem nişte analize pentru a fi diagnosticat". Dintr-o dată, mama lui Eugen s-a văzut intr-o lume in care toate visele şi speranţele pe care şi le făcuse intr-o viaţă mai fericită şi mai bună pentru copilul său s-au năruit sub povara indiferenţei şi a incompetenţei unui intreg sistem. Incotro să o ia? Cine avea să-i salveze copilul? Analizele făcute la spitalul Militar au arătat că Eugen va duce in spate o boală tare grea: tetrapareză spastică.

Neputincioşi. De-atunci, familia Lazăr nu şi-a mai găsit liniştea. "Am făcut tot ce s-a putut aici, in ţară: ore de fizioterapie, tratament medicamentos, injecţie cu enzima botulinică, gimnastică medicală, dar nu zăreşte nici o ameliorare. Are aproape 5 ani, intelege tot şi ar vrea şi el să alerge pe-afară cu ceilalţi copii. Spune doar căteva cuvinte: ma-ma, ta-ta, ta-ie, buie (bunica), la (muzică)", se tănguie femeia. Eugen căntăreşte doar 13 kilograme. Nu se poate ţine pe picioare, deşi nu-i zi in care părinţii săi să nu facă exerciţii de recuperare cu el. Medicii din Romănia s-au văzut şi de data asta neputincioşi. Părinţii se uită insă in fiecare clipă in ochii copilului, aşezat ca o păpuşă pe pat, fără să se poată mişca, fără să se poată bucura de copilărie. Au contactat o clinică din străinătate unde copilul ar putea să se vindece, dar programarea pentru operaţie din data de 18 noiembrie a fost anulată. Din cauza lipsei banilor. Distanţa dintre Eugen şi minunea intervenţiei chirurgicale care ar putea să-l pună pe picioare se măsoară nu in kilometri, ci in bani. 20.000 de euro. O sumă prea mare pentru o familie care trăieşte din alocaţia şi ajutorul social al copilului, precum şi din cei căţiva bănuţi strănşi de tatăl lui, care munceşte pe unde apucă. Eugen se uită din cănd in cănd pe geam. Din braţele mamei, lumea de afară pare pentru el doar un vis. "Copiii sănătoşi parcă nu au acelaşi zămbet ca şi băiatul meu. Picioarele lui sunt eu!" Mama plănge. Ar da orice pentru a-şi vedea copilul sănătos. Operaţia din străinătate poate oricănd fi programată şi efectuată, cu condiţia ca banii să fie strănşi. Solidaritatea umană există şi mulţi dintre noi au dat dovadă de ea. Să punem mănă de la mănă şi să facem ca zămbetul lui Eugen să fie la fel ca al tuturor celorlalţi copii...

Donaţii

Pentru cei care il pot ajuta pe Eugen, pe numele Lazăr Valentina, la BCR Sector 3, Bucureşti, s-au deschis conturile:

RO83RNCB0074070092400002 - EURO

RO13RNCB0074070092400001 - RON