Ne aflam in toiul sezonului rece. Frigul, umezeala, lipsa de vitamine din cauza consumului redus de fructe si legume proaspete sunt factori care provoaca o serie de modificari in sistemul nostru imunitar. Organismul fiind slabit, virusurile si microbii au cale libera si ne pot imbolnavi foarte usor.

De la simple raceli si dureri in gat pana la complicate sinuzite, bronsite, pneumonii, infectiile respiratorii ne dau de furca in fiecare iarna.

Guturaiul si durerea in gat

Denumite de medici rinite, rinofaringite, viroze respiratorii, banalele raceli sunt cele mai frecvente infectii ale cailor aeriene superioare. Prof. dr. Dorin Sarafoleanu spune ca un adult fara probleme de sanatate face in medie trei-patru reprize de guturai pe an, mai degraba iarna decat toamna sau primavara.

Simptomele caracteristice sunt uscaciunea si iritarea mucoasei nasofaringiene, stranutul, rinoreea apoasa (secretie nazala), uneori tuse, lipsa poftei de mancare, febra moderata. In fata unei raceli, pacientul trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare si sa tina seama de urmatoarea zicala, cu care si medicii sunt de acord: "O viroza tratata trece dupa sapte zile, iar una netratata, dupa o saptamana". Pentru a depasi mai usor aceasta perioada, avem totusi la dispozitie medicamente pentru decongestionarea cailor respiratorii. Astfel, putem respira si dormi mai bine. De asemenea, medicii ne recomanda sa ne hidratam din belsug cu apa plata, ceaiuri, supe, sucuri naturale.

Durerea in gat sau faringita include toate infectiile faringelui, inclusiv faringoamigdalitele si amigdalitele acute. Faringita acuta este determinata in general de virusuri, dar in aproximativ 15% din cazuri responsabile sunt bacteriile. Date fiind cauzele diferite, se impune tratament diferentiat, pe care numai medicul il stabileste. De aceea, desi nu pare o afectiune grava, durerea in gat necesita un consult de specialitate, mai ales daca este insotita de febra peste 38°C.

Sinuzita

O simpla raceala nu-i creeaza probleme unei persoane robuste, cu imunitate buna, pe cand, in cazul unei persoane predispuse la infectii, guturaiul deschide usa suprainfectarii si instalarii sinuzitei. Primul simptom al sinuzitei este infundarea nasului, care, daca nu dispare in cinci-sapte zile, se accentueaza si se asociaza cu aparitia secretiilor purulente, abundente, urat mirositoare, insotite uneori de firisoare de sange. Apoi apar durerea de cap, localizata la nivelul fruntii si sub orbite, senzatia de cap greu, alterarea starii generale, bolnavul devine apatic, obosit si poate face mici stari febrile. In aceasta situatie, bolnavul trebuie sa consulte medicul, deoarece, pentru a se vindeca, sinuzita se trateaza dupa anumite standarde. Daca tratamentul este incomplet, sinuzita acuta se transforma in sinuzita subacuta, recurenta si de aici de cele mai multe ori in sinuzita cronica. Potrivit profesorului doctor Dorin Sarafoleanu, la evolutia negativa a bolii contribuie aproape in exclusivitate obiceiul bolnavilor de a-si face automedicatie. Atitudinea corecta este prezentarea la medic de la primul puseu de sinuzita.

Suferinte pulmonare

Cele mai multe infectii respiratorii sunt localizate la nivelul cailor aeriene superioare si doar 5% sunt reprezentate de infectiile cailor aeriene inferioare - traheite, bronsite, pneumonii. Acestea din urma sunt insa cele mai grave, fiind complicatii ale virozelor respiratorii. De asemenea, gripa provoaca o crestere a cazurilor de pneumonii bacteriene - principala cauza de deces in urma contractarii virusului gripal. Complicatiile se instaleaza de obicei brusc, reapar febra, durerile in piept, frisoanele, durerile in gat, dificultatea in respiratie, tusea cu expectoratii, uneori chiar convulsiile. Pneumonia se declanseaza mai ales la cei cu boli cronice, la varstnici, copii sau fumatori. Bronsita, care apare de obicei in asociere cu traheita, este de-a dreptul chinuitoare, cu tuse, arsuri sau dureri in piept. Netratata si in asociere cu factori iritanti (fumat, alcool, substante toxice), bronsita se poate croniciza sau agrava in bronhopneumonie.

SFATUL MEDICULUI Pentru a ne feri de complicatiile infectiilor respiratorii, profesor doctor Dorin Sarafoleanu ne sfatuieste sa nu ne tratam dupa ureche. Numeroase infectii respiratorii sunt determinate de virusuri. Din aceasta cauza nu se administreaza antibiotice, medicamente pe care multi sunt tentati sa le ia de la primele semne de raceala. Ei bine, acestia trebuie sa stie ca antibioticele nu au efect asupra virusurilor. Mai mult decat atat, automedicatia creeaza rezistenta si, atunci cand vom avea intr-adevar nevoie de antibiotice, acestea nu ne vor mai ajuta. De retinut ca singura persoana in masura sa stabileasca diagnosticul si tratamentul in cazul oricarei infectii respiratorii este medicul.

PREVENIRE. Infectiile respiratorii sunt foarte contagioase. Ele se transmit de la o persoana la alta pe calea aerului (stranut, tuse, vorbire) si prin contactul cu suprafete contaminate (clantele usilor, tastatura, pahare etc.). De aceea, pentru a-i proteja pe ceilalti, bolnavul trebuie sa ramana acasa pana cand se insanatoseste. Un alt mijloc de protectie este respectarea unei alimentatii echilibrate, ceea ce contribuie la intarirea sistemului de aparare a organismului. Dar cea mai sigura modalitate de prevenire a gripei si mai ales a complicatiilor ei ramane vaccinarea antigripala indeosebi in cazul copiilor, varstnicilor si bolnavilor cronici.

REMEDII TRADITIONALE

Lea Paterson/Science Photo Library/Getty Images/Guliver

In functie de specificul bolii si de stadiul afectiunilor aparatului respirator, fitoterapeutii ne indeamna sa folosim anumite plante, pentru proprietatile benefice ale substantelor lor active. In cazul in care pacientul tuseste, se utilizeaza plantele cu proprietati antitusive: petale de mac rosu, rostopasca, talpa gastei, anasol. Acestea sunt indicate in special in faza de debut a infectiilor respiratorii, cand tusea este uscata (fara secretii) si iritativa. Plantele cu efect de fluidizare a secretiilor bronsice (lumanarica, nalba, podbal, tei, frunze de patlagina) sunt recomandate cand tusea este insotita de expectoratie abundenta. Infuziile se prepara dintr-o lingura de planta uscata la o cana cu apa. Se beau 2-3 cani zilnic. Cei care sufera de afectiuni respiratorii trebuie sa bea ceaiurile calde, nu fierbinti, si indulcite cu miere. Nalba mare se poate administra atat sub forma de infuzie, cat si de macerat la rece: se pune o lingura de radacini fragmentate de planta si se adauga un varf de cutit cu bicarbonat de sodiu. Se filtreaza prin strecuratoare, iar cantitatea de macerat rezultata se bea intr-o zi.

Febra

Daca afectiunile respiratorii sunt insotite de febra, se pot utiliza cataplasme de iarba grasa, aplicate pe talpi. Iarba grasa se lasa la macerat in otet cu putina sare, timp de cateva ore. Se poate prepara, de asemenea, o infuzie din pelin, flori de soc sau musetel, administrata intern. Doctorul Constantin Sararu, medic primar, competenta homeopatie, presedintele Ligii de Homeopatie Clasica, spune ca pentru afectiunile aparatului respirator sunt benefice produsele din muguri de pin. Ele stimuleaza eliminarea secretiilor si calmeaza tusea, dar au si efect bronhodilatator si relaxant la nivelul cailor respiratorii superioare.

In reflexoterapie, simptomele afectiunilor respiratorii se pot diminua printr-un masaj energic al mainilor si al picioarelor in zonele strabatute de meridianele ce corespund nasului, sinusurilor si amigdalelor. Un alt masaj eficient este cel efectuat in spatiul situat la unirea celor doua oase din prelungirea degetului mare si aratatorului de la maini, pe fata posterioara. De asemenea, in aceasta zona se poate aplica si o lingura de metal incalzita putin.