Pranzul copios iti arde stomacul

Foarte multi oameni se vaita ca un veritabil incendiu le parjoleste pieptul, arsurile pornesc din burta si urca pana ajung in gura, cu resturi de alimente si lichid acru.


Atat de des arsurile esofagiene ii necajesc pe oameni, incat mai ca ar chema pompierii sa stinga focul care apare dupa un pranz bogat sau noaptea. Medicii numesc aceasta suferinta reflux gastro-esofagian, el insumeaza 75% din toate afectiunile necanceroase care vizeaza esofagul. Conferentiar doctor Nicolae Iordache, sef de Sectie Chirugie la Spitalul de Urgenta "Sfantul Ioan", explica simptomele acestei boli, boala de reflux.

Boala de reflux

Apar aceste arsuri in spatele osului stern din piept, se fac simtite si regurgitatii, adica intoarcerea aciditatii spre gura. Boala de reflux are si semne atipice: durere in epigastru (in zona superioara a abdomenului), greata, varsaturi, eructatii (ragaieli), senzatii de greutate in abdomen dupa masa, sufocari, chiar si o tuse cronica. Medicina s-a preocupat sa evalueze raspandirea acestui simptom al arsurilor ce insotesc refluxul gastro-esofagian, 15% din populatie are arsuri lunar, 14% simte arsuri saptamanal, iar 7% dintre oameni sunt deranjati in fiecare zi de arsuri. Cand in refluxul gastro-esofagian, prin endoscopie, se descopera o modificare a mucozitatii esofagului din cauza urcarii anormale a continutului cu aciditate din stomac, ei bine, atunci boala se numeste esofagita de reflux. Cam 40% dintre oamenii afectati de reflux nu au esofagita, dar simt arsuri.

Cauze

Factorii care cresc riscul de a suferi de reflux gastro-esofagian sunt cresterea presiunii in abdomen, care se inregistreaza la oamenii obezi, la gravide, la bautorii peste masura de alcool si la fumatori. Dar una dintre cauzele care provoaca aceasta intoarcere anormala a continutului stomacului in esofag pana in cavitatea bucala este si hernia hiatala. Esofagul patrunde in abdomen printr-un orificiu existent in diafragma. Daca insa aceasta portiune din jurul orificiului diafragmatic devine slaba, stomacul pur si simplu urca in torace si atunci sfincterul (supapa) din partea de jos a esofagului nu-si mai indeplineste misia de a lasa alimentele sa treaca doar spre stomac. Acest sfincter "slab" nu mai blocheaza urcarea inversa a continutului acid din stomac.

Nu orice hernie hiatala se insoteste de reflux gastro-esofagian, doar o treime din aceste hernii dublate de intoarcerea in esofag a continutului acid din stomac. Continutul din stomac suie in esofag anormal, fiindca supapa, adica sfincterul din partea de jos a esofagului, nu mai lucreaza corespunzator si astfel permite si drumul invers.

Dar nu orice hernie hiatala aparuta la o anumita varsta sau la un grad de obezitate trebuie operata. De fapt, interventia chirurgicala readuce stomacul in abdomen din pozitia anormala de urcare in torace.

Operatia vizeaza si intarirea sfincterului esofagian, aciditatea din stomac ataca mucoasa esofagului. Cand aceasta mucoasa este chiar arsa de aciditatea gastrica, ea se inflameaza si se instaleaza o faza avansata a refluxului gastro, si anume esofagita.

ESOFAG BARETT. Un lucru insa complica si agraveaza situatia, mucoasa esofagului, care nu este obisnuita sa lupte cu aciditatea, ca sa se apere, se transforma in mucoasa de tip intestinal, si medicina numeste aceasta convertire a mucoasei "esofag Barett", este o boala care prezinta riscul de a conduce la cancer de esofag. Conferentiar doctor Nicolae Iordache spune ca se aplica doua tactici, se trece la tratamente conservatoare sau se intervine chirurgical.

TRATAMENT. In cadrul terapiilor conservatoare se prescriu medicamente care sa imbunatateasca contractiile esofagului, dar si medicamente care sa scada aciditatea din stomac. Pentru micsorarea aciditatii se recomanda medicamente de inhibare a pompei de protoni de tip "omeprazol", care potolesc excesul fabricarii de acid clorhidric in stomac. Daca aceste terapii cu medicamente nu dau rezultate si daca nici dieta nu aduce imbunatatiri, se rezolva chirurgical hernia hiatala.

STIRI

HIPERTENSIUNE. Potrivit studiului efectuat de Comitetul francez de lupta contra hipertensiunii arteriale, 31% dintre pacientii aflati sub tratament semnaleaza efecte secundare. Oboseala, umflarea picioarelor, insomnia, cosmarurile, uscaciunea gurii, ametelile, tulburarile digestive, tulburarile sexuale sunt simptome de care se plang pacientii care iau medicamente contra hipertensiunii. Medicii ii avertizeaza sa nu intrerupa tratamentul, ci sa se adreseze specialistului, care va incerca sa gaseasca alte solutii terapeutice. RESPIRATIE. Frecventa bronsitei cronice la nefumatori este de 8%, in timp ce la persoanele care fumeaza mai mult de 20 de tigari pe zi, ea atinge cifra de 50%. Bronsita cronica se caracterizeaza printr-o hipersecretie bronsica permanenta sau recidivanta. Se poate vorbi despre bronsita cronica atunci cand perioadele de tuse cu expectoratii dureaza cel putin trei luni pe an si au o vechime de cel putin doi ani. Tratamentul, care variaza in functie de gravitatea bolii, se bazeaza pe oprirea fumatului, urmarirea si tratarea cu antibiotice, kinetoterapie respiratorie si administrarea unor medicamente bronhodilatatoare. VEDERE. Cercetatorii americani sustin ca una dintre cauzele pierderii vederii la varsta a treia este o mutatie genica. Aproximativ 50% dintre cazurile de orbire se datoreaza mutatiei genei CFN, care afecteaza sistemul imunitar. Gena CFN regleaza procesele de prelucrare a unei proteine, care are un rol important in buna functionare a sistemului imunitar. De asemenea, factori de risc pentru pierderea vederii sunt hipertensiunea arteriala, obezitatea, fumatul, sedentarismul.