Prea multă pâine tâmpeşte?

Când îi vezi pe unii cu ditamai burta revărsată peste curea nu înseamnă că traiul lui este bogat. Ba pot spune chiar că umflarea burţii e semn de mâncare a săracului. Cel cu portofelul slăbănog devine gras.

Pentru că-şi îndestulează până la prea-plin burta, ca să-i ţină de foame, cu mâncăruri neindicate: ciorbe lungi, tocană în vrafuri, oale pline cu fasole şi pâine, pâine, pâine. În general, românul mănâncă prea multă pâine. Pâinea în exces ne strică sănătatea. Şi iată motivele criticilor aduse prea multei pâini.

MULTE ZAHARURI
Pâinea are multe calorii şi să nu uităm că are şi multe zaharuri, 50% carbohidraţi prin amidonul ei. Pâinea mai prezintă un dezavantaj: conţine nişte substanţe antagonice cu hormonii tiroidei, care dau vioiciunea şi agerimea minţii. Mâncătorii de prea multă pâine au, de altfel, o încetineală în mişcări şi în reacţiile minţii. În general, e bine să mâncăm o jumătate din pâinea de dimensiune obişnuită. Dar nu este indicată pâinea prea proaspătă. Nutriţioniştii, cu temei ştiinţific, recomandă pâinea cu vechime de o zi. Nu este indicată pâinea feliată, care e plină de conservanţi, de E-uri, fiind una dintre căile prin care ne atacă madam Chimie. Zic unii că pâinea prăjită nu îngraşă. Total greşit, fiindcă în timpul prăjirii se elimină apă, iar zaharurile din pâinea prăjită ajung la 80% de la 50%.

NU MÂNCA PE SĂTURATE
De altfel, când te îngraşi 1-2 kilograme sună alarma şi trebuie să iei măsuri. Este mai uşor să nu te îngraşi decât să slăbeşti. De altfel, trebuie respectat principiul de a nu mânca pe săturate până poţi omorî puricii pe burta doldora de mâncare. Să mâncăm în aşa fel încât să nu atingem pragul de săturare, să simţim că mai rămâne loc de mâncare. Nici nu trebuie să mâncăm în mare grabă, cu alte cuvinte, să hăpăim, să se bată turcii la gura noastră. Mâncarea în viteză îngraşă mai tare.

Dacă mâncăm pe îndelete putem mesteca conştiincios. În felul acesta, mărunţim alimentele şi menajăm stomacul. În plus, plimbând mult dumicatul în gură, acesta se îmbibă favorabil cu enzimele din salivă şi digestia începe încă din cavitatea bucală. Era vestit pentru principiile lui de ospăţ marele maestru al scenei române Calboreanu, vestit pentru rolul lui Ştefan cel Mare în piesa "Apus de soare". Maestrul George Calboreanu făcea din fiecare aşezare la masă o sărbătoare. Nu se pripea, mânca pe îndelete, făcea pauze între feluri, purta o discuţie liniştitoare şi, mai ales, se înfrupta din mâncărurile tradiţionale, din mâncărurile româneşti.

După patru-cinci generaţii, care au respectat obiceiurile alimentare, mâncarea tradiţională reprezintă ceea ce are nevoie organismul. Fiecare popor are obiceiuri alimentare proprii, legate de o zonă cu vegetale specifice, cu animalele crescute în această parte de geografie. Nu degeaba românul spune: "am mâncat ca la mama acasă". Ce mâncăruri i se potrivesc unui popor nu se potrivesc altor popoare.

Alimentaţia din sudul Europei se bazează mai ales pe cereale, pe pâine, pe paste, pe fulgi. Se mănâncă destul peşte, multă carne de pasăre, de porc. Produsele lactate sunt pe gustul locuitorilor din sudul Europei. În nordul Europei, alimentul de bază e cartoful, deoarece acolo e mai greu să cultivi cereale. Porumbul e mai mult răspândit în Europa decât în alte zone ale planetei, de exemplu în Orient, unde alimentaţia se bazează pe orez. Iar în America de Nord şi în America de Sud, de bază sunt porumbul şi fasolea.

La români, alimentaţia se bazează pe pâine, pe mămăligă, pe brânzeturi proaspete. Acestea din urmă sunt brânzeturi sănătoase, mai folositoare organismului decât brânzeturile fermentate de genul caşcavalului şi brânzei de burduf. Brânzeturile afumate în burduf sunt foarte gustoase, dar şi foarte sărate. Cartoful şi orezul se află la jumătate de concentraţie în hidraţi de carbon, adică în zaharuri, faţă de pâine. Mămăliga are 20% zaharuri, la fel cartofii şi orezul. Mămăliga vârtoasă are jumătate din zaharuri faţă de pâine.

Iar mămăliga moale, sub formă de terci, are doar un sfert din zaharurile aflate în pâine. Dacă sunt fierte, pastelor le scade concentraţia în zaharuri la 20%, egalând orezul, cartofii, mămăliga.

OUĂLE ROMÂNEŞTI
Oamenii sunt obişnuiţi să se îmbuibe cu mâncare şi astfel îşi scad speranţa de viaţă. Ouăle reprezintă cea mai bună proteină. Dar există pericolul ca gălbenuşul, care este campion în conţinutul de proteine, să sporească ateroscleroza. De altfel, trebuie gândită alimentaţia omului astfel ca energia lui să provină din arderea grăsimilor. Proteinele nu trebuie mobilizate pentru fabricarea de energie, ele sunt necesare ca materie primă pentru aminoacizi, cei care repară oricare dintre ţesuturile organismului.

E bine ca ouăle să fie fierte aproximativ cinci minute pentru a fi mai vârtoase. Iar ochiurile să fie preparate în apă, sub formă de ochiuri româneşti. Ochiurile prăjite în ulei, ca şi omleta, sunt gustoase, dar prăjeala face rău organismului.

Revenind la brânzeturi, sănătoase sunt brânzeturile proaspete, semidegresate, de tipul caş, urdă, telemea de vacă. Brânzeturile fermentate - caşcavalul, brânza-topită sunt mai greu digerabile, iar cele afumate sunt bănuite a conţine subtanţe cancerigene. Laptele e bine să se bea semidegresat, la 1,5 %, pentru a nu spori grăsimile în sânge. Cantitatea potrivită este o jumătate de litru, maximum un litru. Iaurturile sunt foarte bune pentru organism. Dar şi ele e bine să fie semidegresate.

Dacă mănânci iaurt, suprimi laptele. Nu e bine să fie consumate şi lapte, şi iaurt. Trebuie mâncată doar o cană de frişcă, fiindcă aduce multe calorii. La fel smântâna, care îngraşă şi ea prin bogăţia în calorii. În plus, smântâna aduce şi riscul unor crize ale vezicii biliare. Legumele sunt recomandate în stare crudă sau sub formă de salate, fiindcă astfel ele îşi aduc bogăţia de vitamine şi săruri minerale. Cei care nu suportă legumele crude pot să le mănânce fierte, în felul acesta pierzându-se ceva din vitamine şi săruri. Dar chiar fierte ele reprezintă o sursă de vitamine şi săruri pentru organism.

Să mai dărâmăm o zicere greşită care umblă în popor. Cum că spanacul ar corecta anemiile prin bogăţia lui în fier. Dar fierul din spanac nu se absoarbe în intestin. Cu toate astea spanacul e recomandat, fiindcă are multe fibre ce luptă cu constipaţia.