Precolumbienii si leacurile lor

Civilizatia azteca ocupa aproximativ teritoriul Mexicului de astazi, depasindu-i granitele spre sud, in timp ce imperiul Inca ocupa teritoriile care apartin azi mai multor tari: Columbia, Ecuador, Bolivia, Peru, Uruguay, Argentina si Chile.

Mayasii sau "grecii Americii precolumbiene", cum mai sunt numiti, locuiau pe teritoriile unde sunt actualele Honduras, Guatemala si insula Yucatan.

Cultura acestor popoare i-a uimit foarte mult pe europeni atunci cand au cucerit America, mai mult decat toate mirandu-i vestigiile lor, gradul inalt de civilizatie la care ajunsesera cultura lor si cunostintele stiintifice. Nu s-au gasit prea multe dovezi despre cunostintele lor in medicina, dar descoperirile arheologice arata ca, pe langa utilizarea plantelor medicinale, practicau si unele operatii chirurgicale. Foarte intrebuintate in scop terapeutic la precolumbieni au fost frunzele de coca si tutunul! Veche de circa 8.000 de ani, "iarba dracului" era folosita nu doar pentru a fi adusa ofranda zeilor sau ca imbunare a Mamei-Natura, ci si in calmarea durerilor de dinti sau in alungarea starilor de oboseala. Magia si terapeutica erau strans legate, astfel ca in diverse tratamente erau folosite si plantele halucinogene. Ayahuasca si mescalina sunt substante euforice, extrase dintr-o specie de cactus, iar vechii locuitori ai Americii Centrale le utilizau pe post de calmante.

FARA AVORT. Femeia nu avea un statut de invidiat in societatea incasa, legiuitorii pedepsind cu moartea mamele care incercau sa-si omoare fatul in pantece, ca si pe cel care era prins ca le ajuta sa avorteze.

Ustensile de argint. Cercetatorii au descoperit instrumente metalice si cranii ce prezinta decupari in osul parietal, care atesta ca precolumbienii au practicat trepanatiile in urma cu 4.000 de ani. Cercetari facute de arheologi in Peru au scos la iveala instrumente de argint cu care se faceau aceste operatii. Metoda era utilizata in cazuri de epilepsie, cefalee, osteomielite, dar uneori si in traumatismele craniene. Tehnica era folosita insa si din motive magico-religioase.

REPERE

TIFOS. Intre 1501 si 1587 s-a raspandit in multe tari europene o epidemie a unei boli caracterizate prin dureri de cap, febra, transpiratie si innegrirea limbii. Initial a fost numita "boala ungureasca", dar mai tarziu s-a considerat ca este vorba de tifos. VARSAT. In 1781, din cauza unei epidemii de varsat, au murit peste 130.000 de indigeni americani din nordul Canadei. SURZENIE. Medicul francez Prosper M...ni"re descrie, in 1861, un tip de ameteala legata de ureche si surzenie progresiva, care poarta acum numele de "boala lui Meniere". GENETICA. In 1906, biologul britanic William Bateson lanseaza termenul de "genetica" pentru studiul modului in care trasaturile fizice, biochimice si de comportament sunt transmise de la parinti la copii. INIMA ARTIFICIALA. Chirurgul american de origine franceza Alexis Carrel colaboreaza cu navigatorul american Charles Lindbergh si inventeaza, in 1936, prima inima artificiala, numita si pompa cardiaca. SERINGA. In 1841, Charles Gabriel Pravaz, chirurg ortopedi francez, a construit prima seringa din istoria medicinei. Seringa sa era din argint, avea 3 centimetri lungime si 5 milimetri diametru. Chirurgul L.J. B...hier a denumit ustensila confratelui sau "aparat cu seringa Pravaz". HISTOLOGIE. Italianul Marcelo Malpighi este savantul care, in secolul al XVII-lea, a pus bazele anatomiei microscopice, numita si histologie, de numele sau fiind legate descoperirea si descrierea multor structuri din corpul uman, ca si din cel al unor insecte.