Relatari despre fericire

Am avut o lunga polemica cu o prietena despre fericire. Daca e cuantificabila, daca e aici, langa noi - aproape, sau un ideal de neatins, daca exista fericire deplina, daca exista o permanenta a fericirii sau fericirea este numai de moment...

Nu e vorba de filozofie ieftina, ci de constientizarea asteptarilor atunci cand te gandesti la fericire. A ta sau a altora.

Am ales momentul acesta pentru a vorbi despre fericire pentru ca se apropie grabit sarbatorile de iarna de care nu poti sa te bucuri, pe care nu poti sa le simti ca atare, daca nu esti pregatit sa fii fericit. Intotdeauna am savurat fiecare moment care ma apropia de Craciun. Nebunia, forfota, aglomeratia, euforia dinaintea Sarbatorilor de iarna (mai putin lipsa locurilor de parcare) ma faceau sa traiesc cu maximum de bucurie fiecare clipa. Pentru mine si asta inseamna fericire. Iar explicatia e cat se poate de simpla: inainte de sarbatori te gandesti intens la cei de langa tine. Te gandesti la ei mult mai mult decat in orice alta perioada din an. Pentru ca iti doresti sa identifici cadoul cel mai potrivit pentru ei, pentru ca vrei sa le faci o bucurie cat de mica. Iar asta, de multe ori fara sa o constientizezi, te face fericit.

Stand de vorba cu oamenii din jurul meu am fost curioasa ce inseamna si pentru ei "fericirea". Am vrut sa aflu daca acest sentiment are valente comune.

Dupa cum ma asteptam, exista cel putin un numi- tor comun pentru fericire - daruirea.
*

Ma indreptam catre aniversarea cuiva si m-am oprit la o taraba de flori. Am cumparat un buchet de trandafiri - cam scumpi ce-i drept - dar frumosi. Pe drum am observat o femeie care, trecand pe langa mine, parca sorbea din ochi buchetul. Nu am putut sa nu i-l dau. Am fost rasplatit cu incantarea care i s-a asezat pe chip femeii si prin felul in care mi-a spus: "multumesc". Am trait un moment de fericire!
*

Odata, nu de mult, baiat de strana fiind am avut o disputa verbala cu un ateu autointitulat. Am fost fericit, in final, cand am vazut in ochii lui ca-mi da dreptate: "Intr-adevar cred ca exista cineva acolo sus care a intervenit la un moment dat". Erau primii pasi catre credinta, cel putin asa i-am perceput eu!
*

Am fost fericit cand am daruit, cand aveam o prietena, cand mi-am dorit ceva si am obtinut acel lucru (care pentru mine era un vis)
*

Sunt fericita cand fac lucruri iesite din comun (zbor in picaj, urcari neasigurate) pentru ca reusesc sa trec peste teama, iar satisfactia ulterioara e uluitoare - seamana foarte mult cu fericirea - te umple. Cand reusesc ce mi-am propus. Cand aduc cuiva fericirea
*

Nimic nu ma face mai fericit decat familia. Cand am acasa acea iubire si intelegere la care visez, atunci sunt fericit. Sigur, pot fi probleme la serviciu, dar cand ajungi acasa ar trebui sa le uiti. Caci teoretic, serviciul il poti schimba usor, familia insa - mai greu. Ce rost are sa ai bani daca nu ai cu cine sa-i imparti cu placere?
*

De exemplu, o stare de multumire am la o intalnire cu prietenii... la atingerea unui obiectiv - finalizarea unui lucru la care am muncit - dar asta nu pot sa o consider fericire. Eu consider fericirea ceva durabil si ubicuu... in momentul in care a fost atinsa. Fericirea e numai una - cea eterna. Celelalte... mai degraba sunt niste imbarbatari pentru a nu dispera, pentru a nu ajunge in situatia de a huli, de a te razbuna sau de a infaptui alt pacat... care poate fi sursa sigura de nefericire vesnica...
*

Cand muncesc si am un rezultat, cat de mic. Cand Dumnezeu imi trimite semne ca ceea ce fac nu e in zadar. Cand reusesc sa bucur un om, sa schimb ceva pe lumea asta...

Sunt o idealista, condamnata la nefericire. Culmea e ca am momente cand ma simt bine, sufleteste, cu starea asta. Marea fericire este copilul, fireste. Pentru care ii multumesc lui Dumnezeu in fiecare zi
*

Sunt fericit atunci cand nu sunt total nefericit. Stiu ca se poate si mai rau

Ma bucur sa constat ca, totusi, nu toti avem mari asteptari de la fericire. E aproape de noi, trebuie numai sa intindem mana si sa ne deschidem sufletul. Mai ales pentru ca se apropie Craciunul!