x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate Respira in ritmul muzicii!

Respira in ritmul muzicii!

de Andrada Floria    |    11 Oct 2005   •   00:00
TERAPII COMPLEMENTARE
Cercetarile arata ca bebelusii nascuti prematur se vor recupera mai usor dupa trauma nasterii daca li se pun pe urechi casti in care susura ritmurile lente ale muzicii clasice.

Muzica ii ajuta pe nou-nascuti sa respire fara ajutorul vreunui aparat si sa se dezvolte armonios.

Studiu britanic

In acelasi fel, ritmurile muzicii actioneaza si asupra persoanelor adulte, influentand atat calitatea respiratiei, cat si bataile inimii. Un studiu realizat de medicii britanici de la sectia de medicina cardiovasculara de la Oxford a demonstrat ca tempoul muzicii pe care o ascultam se rasfrange asupra ritmului respiratiei si a celui cardiac. Astfel, muzica lenta ne ajuta sa respiram mai profund si scade tensiunea arteriala, in timp ce muzica rapida, ritmata are efecte total opuse asupra sistemului cardiovascular, accelerand si respiratia.

Scade tensiunea arteriala

Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, medic primar alergolog la Spitalul Colentina si seful Catedrei de Psihologie si Psihosomatica a Universitatii de Medicina si Farmacie "Carol Davilla", explica: "Influenta muzicii asupra frecventei si profunzimii respiratiei este extrem de variata, mergand de la accelerarea respiratiei la ascultarea unui mars sau a unei piese ritmice, pana la «tinerea respiratiei» in anumite momente ale desfasurarii discursului muzical, urmata de un suspin profund". Asadar, muzica relaxanta ajuta la scaderea frecventei si amplitudinii respiratorii, la reducerea consumului de oxigen si la armonizarea ritmului respirator. In categoria meloterapiei relaxante intra simfoniile lui Mozart, ale altor clasici, cum ar fi Bach, Haendel, Vivaldi, Beethoven, Schubert sau Brahms. Efecte deosebite s-au descoperit si la persoanele care asculta raga (muzica clasica indiana). Confirmand teoria medicilor de la Oxford, prof. dr. Iamandescu arata ca "muzica excitanta antreneaza modificari inverse". De exemplu, un fragment muzical continand o interventie a instrumentelor de percutie (in special tobele) conduce la accelerarea, cu usoare neregularitati, a respiratiei, insotita de cresterea pulsului si a tensiunii arteriale. Toate aceste efecte pe care le au asupra sanatatii diferitele stiluri de muzica nu sunt in nici un fel influentate de preferintele muzicale ale fiecaruia.

MUSCULATURA. Meloterapia are efecte benefice si asupra aparatului locomotor. Muzica excitanta, intr-un ritm rapid, induce o crestere a tonusului muscular, in timp ce melodiile mai lente il reduc. Prof. dr. Ioan-Bradu Iamandescu le recomanda tratamentul cu muzica varstnicilor care au ramas cu sechele in urma unui accident vascular, dar si copiilor cu handicap motor. Recent, in cadrul aplicatiilor meloterapiei s-a introdus si utilizarea muzicii pentru facilitarea deprinderii scrisului si a desenatului la copilul sanatos. Astfel, s-a observat ca micutii invata sa scrie mai repede, dar cu mai multe greseli. In ceea ce priveste musculatura, s-a demonstrat ca muschii se incordeaza in timpul unei auditii muzicale atente, concentrate pe linia melodica. Dimpotriva, in cursul ascultarii repetate a unei melodii placute, musculatura se relaxeaza.
×
Subiecte în articol: muzica muzicii