Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sistemul de sanatate din estul Europei este bolnav, aflat intr-un permanent du-te-vino de la modelul centralizat, la privatizare si inapoi. Sistemul de sanatate din estul Europei trebuie reformat.
Acestea sunt cateva dintre concluziile trase de jurnalistii austrieci in urma unei analize realizate de cotidianul Wirtschaftsblatt despre sistemele de sanatate din tarile est-europene.
Sanatatea este scumpa, iar despre modul in care trebuie finantata si care sunt structurile de asigurare optime raman teme de discutie nu doar in Austria, ci si in majoritatea tarilor din Est. De la trecutul comunist comun al acestor tari, sistemul de sanatate s-a dezvoltat intr-un mod diferit de la o tara la alta.
Slovenia aloca 9,4% din PIB (produsul intern brut) pentru sanatate si este de departe un elev model din acest punct de vedere, in timp ce in restul tarilor procentul nu depaseste 7%.
Bacsisul omniprezent, emigrarea medicilor si speranta de viata extrem de scazuta sunt realitati in tarile din Est, comenteaza jurnalistii austrieci, care prezinta o 'radiografie“ tara cu tara a situatiei.
Ungaria inchide spitale
Sistemul de sanatate din Ungaria este bolnavicios. Asta se poate observa si din media sperantei de viata care stagneaza in jurul valorii de 74,1 ani, mai scazuta decat in multe tari din regiune.
Citește pe Antena3.ro
In anul 2011, sumele alocate pentru sistemul de sanatate au scazut chiar pana la 2,1% din PIB.
Presa ungara vorbeste despre spitale care refuza operatii din lipsa de fonduri si despre muribunzi care sunt respinsi de spitale. Datoriile clinicilor din Ungaria se ridica la aproape 150 de milioane de euro. Medicii si asistentele lucreaza in conditii proaste si beneficiaza de salarii inferioare celor din tarile vestice, de aceea multi aleg sa plece din Ungaria.
In anul 2011, statul a alocat caselor de sanatate aproape 2,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la o crestere a asigurarilor medicale cu 2,5%. Impozitul 'Hamburger“, introdus pe alimentele considerate nesanatoase, este o masura care ar trebui sa aduca bani in conturile goale ale statului. Guvernul vrea sa preia din nou spitalele judetene. Spitalele vor fi inchise, iar cladirile vandute.
Aceasta e masura gandita de Guvern pentru a salva sistemul de sanatate. Rezultatele sunt vizibile. Ungaria importa aproximativ 70-80% din tot ce tine de nevoile tehnico-medicale.
Rusia, campioana la numarul de medici
Populatia Rusiei se micsoreaza in mod surprinzator. Din 1991 pana astazi, populatia Rusiei a scazut cu sase milioane de locuitori, ajungand la 146 de milioane. Motivele sunt variate, iar raspunsul se afla si in sistemul de sanatate, dar si in consumul excesiv de alcool.
Cu 4,85 de medici la 1.000 de locuitori, Rusia este lider absolut, in conditiile in care in Austria raportul este de doar 2,28/1.000. In ciuda acestui aspect, sistemul de sanatate rusesc a fost subfinantat. In anii ’90, procentul care revenea sistemului de sanatate nu depasea 3% din PIB.
In 2009, situatia s-a mai remediat, procentul ajungand la 5,4%, in continuare sub media tarilor membre G8. Din 1993, Sistemul Semashko a finantat o parte din asigurarile obligatorii, in conditiile in care pana atunci sistemul traise din impozitele incasate la buget.
Chiar si aceste cifre nu coincid cu speranta de viata extrem scazuta din Rusia. Tari cu o speranta de viata similara au alocat sistemului de sanatate fonduri cu 30 pana la 40% mai mici.
Pe vremea Rusiei sovietice, tara era un etalon in ceea ce priveste sistemul de sanatate. In anii ’50, rusii aveau o speranta de viata superioara americanilor.
Combaterea bolilor infectioase si a tuberculozei erau exemple pentru lumea intreaga. Sistemul a ramas insa invechit, iar reforma a constat doar in inchiderea unor spitale nationale. Darea de mita in spitale ramane o epidemie in Rusia. Conform unui sondaj de opinie, aproape 38,5% dintre cei intervievati au marturisit ca au dat bani personalului medical inainte de a beneficia de consultatie.
Slovacia, modelul avangardist
Intre sistemele de sanatate din estul Europei, Slovacia este considerata modelul avangardist. De la caderea comunismului, nici o tara nu a mizat atat de tare pe privatizarea sectorului de sanatate, asa cum a facut-o Slovacia.
Bratislava si-a propus chiar transformarea spitalelor in societati pe actiuni, insa initiativa a picat dupa opozitia medicilor. Meritul pentru privatizarea sistemului de sanatate ii apartine premierului Mikulas Dzurinda (1998-2006). Sub egida lui, asigurarile de sanatate au fost inscrise la Bursa in 2006.
Aceasta terapie de soc avea menirea de a crea o competitie libera. Daca aceste masuri vor continua si in mandatul premierului Robert Fico, este putin de crezut. Guvernul slovac aloca 8,5% din PIB pentru sanatate. In schimb, neglijeaza infrastructura. Spitalele au in medie 34,5 ani, iar din 2003 nu s-au mai facut investitii semnificative in infrastructura.
Slovenia, elevul-model
Presedintele Centrului European pentru Politica de Asistenta Sociala si Cercetare de la Viena, Maria Hofmarcher, a numit Slovenia 'elevul-model intre noile state membre UE cand vine vorba de sistemul de sanatate“.
Reformele sistemului au fost primite bine de cei aproximativ doua milioane de locuitori. Cu o speranta de viata de 79 de ani si cu 9,1% din PIB alocat sistemului sanitar, Slovenia este lider necontestat intre tarile est-europene. Spre deosebire de Slovacia, Slovenia a mizat pe un monopol in cazul asigurarilor de sanatate.
Dupa caderea comunismului, statul sloven a introdus o asigurare sociala identica pentru toata lumea. 'Slovenia a mizat pe un sistem unitar. Efectul de zig-zag si incetinirea procesului au fost evitate“, considera Hofmarcher. Slovenia risca sa cada totusi de pe podium daca va fi lovita de o noua criza economica, multi sloveni devenind incapabili sa isi mai plateasca asigurarile de sanatate.
Romania codasa, cu legea la reexaminare
Si romanii indura reforma sistemului de sanatate. De ani de zile Romania detine lanterna rosie in clasamentul european al sistemelor de sanatate. In special in ceea ce priveste sumele pe care le aloca statul pe fiecare locuitor in parte.
In Europa, tarile aloca in medie 1.800 de euro pe cap de locuitor, in timp ce in Romania se aloca doar 600 de euro. Doar 5,4% din PIB este alocat pentru sistemul de sanatate. Nici macar jumatate fata de cat aloca Austria, remarca Wirtschaftsblatt.
O noua varianta a reformei sistemului de sanatate s-a incheiat cu un protest masiv. In direct la un post de televiziune, subsecretarul de stat Raed Arafat si-a anuntat demisia si a generat un val de proteste in Romania.
La inceputul anilor ’90, doctorul Arafat a creat in Romania serviciul de salvare SMURD, o organizatie privata care apoi a ajuns un serviciu de stat. SMURD este considerat un exemplu de romani. Tocmai de aceea, FMI si UE au descurajat, in mod public, reformarea SMURD.
Proiectul de lege a sanatatii este in faza de modificare, iar Raed Arafat si-a reluat in cele din urma activitatea in functia de subsecretar de stat.Pe de alta parte, zilele trecute, directorul Institutului de Urologie si Transplant Renal din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Mihai Lucan, sustinea ca 55% din populatia Romaniei nu plateste asigurarile de sanatate, iar in conditiile subfinantarii sale, sistemul sanitar nu va putea supravietui, informeaza Agerpres.
Medicul Lucan a aratat ca el se confrunta, la ora actuala, cu o serie de situatii limita, 'din cauza unor legi aplicate intempestiv, fara ancorare in situatia reala a structurii sociale romanesti“.
'S-a ajuns ca o parte din cei ce au construit scoli, drumuri, structuri functionale sunt scosi la pensie aproape ca niste muncitori din laminoare, iar generatia care urma sa ii inlocuiasca nu a ajuns la maturitatea profesionala necesara sau, mai rau decat atat, s-ar putea sa nici nu ajunga vreodata. O zona de mijloc de doctori sunt foarte cautati in strainatate si pleaca, au motive sa plece. Si se ridica urmatoarea intrebare: Cu cine se va face asistenta medicala in Romania, pentru ca groapa deja se sapa. Nici o lovitura nu a fost mai perfida si mai distrugatoare decat niste legi aplicate neadecvat. Legile sunt in asa fel facute incat nu va ramane nimeni, nimeni in sistem. Unde se vor duce pacientii? Se va organiza un sistem sanitar fara persoane. Asta se va intampla“, a adaugat Lucan.
