A batjocori poporul român, a face băşcălie de români, a devenit un fel de distracţie impardonabilă. O mică neregulă, o gafă de trei lei, un insucces ocazional, toate sînt transformate de unii în prilejuri de a da nişte ciomege poporului român, de a trece cu un buldozer infect peste demnitatea şi ataşamentul faţă de ţara a milioane şi milioane de români.
A batjocori poporul român, a face băşcălie de români, a devenit un fel de distracţie impardonabilă. O mică neregulă, o gafă de trei lei, un insucces ocazional, toate sînt transformate de unii în prilejuri de a da nişte ciomege poporului român, de a trece cu un buldozer infect peste demnitatea şi ataşamentul faţă de ţara a milioane şi milioane de români. Joacă prost, prost, prost Naţionala de fotbal şi e umilită de Lituania din cauza amorţelii din picioarele fotbaliştilor, din pricina unei ambiţii, de consistenţa ciulamalei, şi imediat unii comentatori şi aruncători cu părerea trag concluzia: “Nu sîntem o naţiune de învingători. De-a lungul istoriei noastre n-am învins”. Să-ţi plesnească vasele în creier de enervare auzind cum blegeala şi sfidarea prezente în cei 11 fotbalişti prea răsfăţaţi sunt transferate într-un grav rechizitoriu asupra întregului popor român, care e beştelit de ţuţări de ocazie cum că n-are vînă de învingător şi nici n-a făcut vreo scofală de-a lungul istoriei. Cum îţi poţi permite să jigneşti poporul român din pricina moleşelei şi leneviei a 11 fotbalişti? Există o vorbă nostimă cum că nişte fundaşi păcăliţi de viteza atacanţilor adverşi, ei bine aceşti fundaşi falimentari trebuie să se ducă la ORL, au făcut otită din pricina aerului stîrnit de iuţeala cu care adversarii au trecut pe lîngă ei marcînd goluri în poarta noastră. Ei bine, în postura asta de sperietoare de ciori nemişcată a fost şi stoperul nostru Tamaş, cel care în dimineaţa meciului le-a strigat şi el jigniri şi umilinţe ziariştilor în Grădina Botanică din Cluj. Şi ne aducem aminte că Tamaş s-a mai bătut de cîteva ori în discotecile din Poiana Braşov. După statutul de corijent caraghios pe teren al lui Tamaş, în declaraţiile de după înfrîngerea ruşinoasă, Tamaş se burzuluieşte la spectatorii care, după ce i-au încurajat, în final i-au huiduit pe fotbaliştii Naţionalei, şi trage şi el o scatoalcă poporului român: “Românul tot român”, zice Tamaş cel ofuscat şi făcut zdrenţe pe teren.
Trebuie să se termine cu acest vînt nebun pornit tam-nesam de unii, un vînt nebun menit să sfărîme valorile româneşti. S-a tras cu obuze îngrozitoare şi în marile valori ale teatrului românesc. Nişte denigratori au început să le caute tot felul de chichiţe, cum că au avut niscaiva funcţii în regimul comunist şi au fost desfiinţaţi pasămite pentru colaboraţionism cu orînduirea comunistă. Un titan al scenei şi culturii româneşti, maestrul Radu Beligan, a fost împroşcat cu zoaie pentru că a fost desemnat să facă parte din CC şi pentru că a fost director de teatru. Acest fenomen care joacă pe scenă şi la 91 de ani, care regizează şi adună săli pline este mitraliat nedrept, uitîndu-se cît bine a făcut şi pe cîţi i-a ajutat decisiv. Fiind un vîrf al intelectualităţii româneşti, normal că a fost pus pe listele unor organisme. Dar poziţia în unele organizaţii comuniste i-a permis să sprijine teatrul, să-l ajute să aducă măcar această bucurie în sufletele românilor apăsaţi de stupidităţile comuniste. Şi iată un exemplu. Atît de îndrăgitul actor Mitică Popescu era student la teatru cînd, aflat într-o vizită, a rîs cînd nişte meseni au spus bancuri politice împotriva regimului comunist. Cineva a turnat şi Mitică Popescu a făcut puşcărie pentru vina de a fi rîs la auzul bancurilor decoltate politic.
A fost aruncat afară şi din facultate. Cînd a ieşit din puşcăria politică, Radu Beligan şi Leopoldina Bălănuţă s-au luptat ca nişte lei să-l reînmatriculeze în facultate pe Mitică Popescu. Şi datorită poziţiei lui Radu Beligan, Mitică Popescu a redevenit student şi a ajuns atît de valorosul actor de mai tîrziu. Alte exemple de măcinare stupidă a valorilor româneşti şi reabilitarea adevărului lor, peste o săptămînă.