Somnul vindecă stresul

O treime din viaţa noastră dormim. Dar somnul nu este timp pierdut. În timpul somnului nocturn, corpul nostru se reface, pentru ca a doua zi să renască

La nivel global, unul din trei adulţi are probleme cu somnul, motiv pentru care mulţi dintre ei apelează la somnifere. Dar ce este somnul? Este o stare care îi oferă omului răgazul de a-şi reface forţele pentru a fi capabil ca a doua zi să o ia de la capăt. Noaptea, corpul nostru se reface, se apără contra infecţiilor, fabrică hormoni, iar pielea, atenţie, doar în cursul nopţii se regenerează. Este evident că, în timpul nopţii, corpul nostru este departe de a fi inactiv. Somnul presupune o succesiune de faze: somnul uşor, din debutul nopţii, care permite corpului să se recupereze fizic; somnul profund, când visăm şi ne eliberăm de tensiunea nervoasă. În cazul copiilor, hormonul de creştere este secretat în faza de somn uşor. Pentru adulţi, este foarte important să respecte orele când merg la culcare, pentru a fixa corpului un program de recuperare. Creierului nu-i place zgomotul, pentru că pur şi simplu îl stresează. De aceea, creaţi-vă un ambient optim pentru un somn odihnitor. Fără zgomot, spaţiu aerisit, o cină uşoară, eventual cu un ceai de tei. Mai suntem sfătuiţi ca, înainte cu o jumătate de oră de somnul nocturn, să renunţăm la activităţile intelectuale.

Lipsa somnului provoacă somnolenţă. Potrivit specialiştilor, după o noapte albă, dacă te aşezi la volan şi parcurgi un drum monoton există pericolul de a aţipi la volan. Anchetele realizate după explozia navetei Challenger, accidentul nuclear de la Cernobîl sau naufragiul petrolierului Exxon-Valdes au scos la iveală că somnolenţa a fost în fiecare dintre aceste cazuri unul dintre factorii care au provocat aceste catastrofe. Nu întâmplător, un număr impresionant de asemenea episoade tragice se produc noaptea.

Etapele somnului
Somnul nu este, aşa cum am fi tentaţi să credem, o perioadă în care nu se întâmplă nimic. Din punct de vedere neurologic, suntem la fel de solicitaţi noaptea ca şi ziua. Specialiştii au identificat două tipuri de somn: somnul REM (Rapid Eye Movements), profund, caracterizat printr-o activitate cerebrală intensă, cu mişcări rapide, orizontale ale ochilor, atonie musculară, puls şi ritm al respiraţiei neregulate, şi somnul non-REM (NREM), uşor, în cadrul căruia nu există mişcări ale ochilor, iar tonusul muscular, pulsul şi rata respiraţiei sunt normale. Cele două tipuri de somn alternează în timpul nopţii, somnul de tip REM ocupând la un adult 20%-25% din durata totală a somnului, iar cel NREM restul timpului.

Hormonul antistres
Somnul influenţează secreţia mai multor hormoni, printre care şi cea a cortizolului, deosebit de important pentru sănătatea noastră, fiindcă el influenţează răspunsul organismului la stres şi conferă energie. Astfel, începând cu a doua jumătate a nopţii, nivelul cortizolului din sânge înregistrează o creştere, în intervalul 6:00-8:00 ajungând la o concentraţie maximă. Astfel, la primele ore ale dimineţii, organismul este pregătit pentru a înfrunta stresul şi noi avem mai multă energie. În timpul zilei, cortizolul scade treptat, seara având concentraţia cea mai mică. Iată cum o noapte de somn ne reface organismul şi ne aduce forţă pentru o nouă zi.

Napoleon cu benzi de sforăit
Napoleon, cât era el de împărat, de iscusit conducător de armate, cu o contribuţie de neegalat în modelarea istoriei Franţei, Europei şi a lumii, avea totuşi un duşman redutabil: insomnia. În termeni medicali actuali: sindrom de apnee în somn. Spre sfârşitul vieţii, acest sindrom s-a accentuat din cauza obezităţii. Toate aceste elemente ne mai oferă o informaţie: cu certitudine Napoleon sforăia. Avea toate datele: sindromul de apnee în somn, obezitate... Dar să înţelegem, cu ajutorul profesorului doctor Paul Stoicescu, pneumolog la Institutul de Pneumologie “Marius Nasta”, care este mecanismul sforăitului. Este provocat de o îngustare sau de o blocare a căilor respiratorii nazale, îngustare care restricţionează fluxul de aer, forţându-ne să respirăm pe gură şi nu pe nas. În timpul somnului, în special în poziţia culcat pe spate, muşchii limbii, ai gâtului şi ai planşeului bucal se relaxează, lucru care duce la obturarea căilor aeriene superioare. Astfel, apar vibraţii ale ţesuturilor moi, provocând sforăitul. Una dintre cele mai frecvente cauze ale sforăitului este congestia nazală, care apare în timpul răcelii, alergiei sau a unei alte afecţiuni respiratorii. Vasele sangvine ale nasului se inflamează, iar respiraţia pe nas devine dificilă. Dar sforăitul cronic are şi alte cauze: deviaţia de sept, scăderea tonusului muscular o dată cu avansarea în vârstă, creşterea greutăţii corporale, congestia nazală din perioada de sarcină, consumul de alcool, fumatul. O soluţie care salvează sforăitorul, dar şi pe partenerul lui de pat: benzile nazale, lansate de curând pe piaţă. Cu siguranţă că, dacă Napoleon ar fi avut şansa de a folosi aceste benzi, nopţile lui ar fi fost mult mai plăcute, consoartele mult mai satisfăcute, dar mai cu seamă istoria Franţei, a Europei şi, probabil, a lumii ar fi fost alta.   

RELAXARE. Sexul este printre cele mai bune remedii pentru problemele de somn. În timpul actului sexual, organismul eliberează oxitocina, un hormon cu efect puternic relaxant, care induce o stare de somnolenţă.

ŞAPTE-OPT ORE. Un adult are nevoie, în medie, de şapte-opt ore de somn pe noapte. Un somn mai scurt de şase ore este asociat cu numeroase probleme de sănătate, care scurtează speranţa de viaţă şi calitatea acesteia. Nici un somn prea lung, de peste nouă ore pe noapte, nu este benefic pentru sănătate.