Stresul cel de toate zilele

Stresul este considerat epidemia timpurilor moderne. Inainte de toate, stresul este un proces complex care permite organismului sa se adapteze la diferiti factori care il agreseaza. Si factori de acest gen sunt din ce in ce mai multi: temeri, dispute, pierderea unei persoane iubite, tensiuni la locul de munca, presiuni financiare, excesul de ore suplimentare la slujba, esecuri repetate... Nu trebuie neglijat nici stresul fizic provocat de diferite rani sau interventii chirurgicale.

Suntem stresati?

Indiferent de factorul agresor, mecanismul de declansare a stresului este identic si se deruleaza in mai multe faze. Prima faza consta in avertizare: creste ritmul batailor inimii si se declanseaza procesul de aparare antistres, care are misiunea de a ne ajuta sa facem fata factorului agresor. Cu cat durata de actiune a factorului agresor este mai mare, cu atat capacitatea de aparare a organismului incepe sa se diminueze. In acest moment apar problemele de sanatate.

De ce ne imbolnavim?

Stresul si mecanismul antistres presupun o chimie complexa. In faza urmatoare, hipotalamusul incepe sa secrete diferiti neuromediatori printre care acetilcholina, care actioneaza asupra tiroidei, glandelor sexuale si suprarenale. Glandele suprarenale (situate deasupra rinichilor) secreta cortizol, care dinamizeaza stresul o scurta perioada. In paralel, sistemul nervos va reactiona prin eliberarea altor neuromediatori: adrenalina, noradrenalina. Rezultatul: bataile inimii se intetesc, respiratia se multiplica, creste tensiunea arteriala, apare traspiratia rece.

Neuromediatorii si hormonii eliberati pe fond de stres modifica reactiile sistemului nostru imunitar si, implicit, rezistenta la boli. Periculoasa este in aceasta faza acumularea si repetarea stresului. Intr-un asemenea context, fiecare individ reactioneaza diferit, in functie de particularitati, dar si de terenul genetic. Astfel, un soc puternic in copilarie reprezinta deja o povara care se poate mari de-a lungul vietii.

Stresul are multiple consecinte asupra sanatatii: de la tulburari de ritm cardiac la afectiuni grave cum ar fi cele cardiovasculare. Specialistii impart in doua categorii bolile provocate de stres. Boli functionale: in care organul nu mai "functioneaza" normal, fara a prezenta o anomalie. Este cazul clasic cand persoana se plange de dureri de spate, in timp ce radiografiile nu inregistreaza nimic anormal. Bolile psihosomatice: o stare de rau care se poate materializa intr-un ulcer stomacal, in psoriazis etc.

Pielea si nervii

Hipotalamusul secreta o serie de substante a caror actiune creste in conditii de stres

Intre sistemul nervos si piele este o legatura directa: ambele organe sunt formate din celule identice.

Asa se explica ca, din copilarie si pana la varsta adulta, emotiile puternice sunt raspunzatoare de repetarea episoadelor herpesului sau eczemei.

La adolescenti, agravarea acneei se inregistreaza in special in timpul sesiunilor de examene. Caderea parului este mai accentuata in momentele confruntarii cu un factor stresant major.

De asemenea, s-a constatat ca traumatismele afective pot fi urmate de psoriazis, demonstrand ca factorul stresant este la originea unor boli.

Intestinul iritabil

Trebuie sa stim ca intestinul si creierul comunica direct. Aceasta explica influenta stresului asupra modului de functionare a intestinului. Intrebarea este de ce numai unele persoane acuza dureri abdominale, balonari, tulburari de tranzit, cand sunt stresate. Pentru a da un raspuns la aceasta intrebare, specialistii au lansat o teorie. Potrivit acesteia, stresul repetat ar creste sensibilitatea intestinelor, in conditiile in care sistemele de aparare impotriva durerii si emotiilor sunt ineficiente. "In 30% pana la 50% dintre persoanele consultate pentru intestin iritabil am descoperit antecedente depresive sau drame petrecute in copilarie", preciza un celebru gastroenterolog francez. In plus, stresul nu este deloc strain de boli inflamatorii ale intestinului (boala lui Crohn, rectocolita hemoragica).

Sexualitatea

La barbat, sexul si mentalul sunt interdependente. Este suficienta o discutie mai tare la slujba si barbatului i se va "taia" rapid pofta de a face dragoste. De aici si pana la existenta episodica a tulburarilor sexuale nu-i decat un pas. Insa cu cat barbatul este mai expus stresului cu atat el devine mai inhibat, isi pierde increderea in sine. Sexologii precizeaza ca trebuie intervenit pentru "ruperea cercului vicios" prin administrarea unor tratamente adecvate.

La femeie, stresul afecteaza libidoul si, evident, orgasmul. Dupa socul cauzat de despartirea de partenerul de viata, de exemplu, femeia face pauze lungi pana se lanseaza intr-o noua relatie. In planul genital, hiperanxietatea, dificultatea unui act sexual implinit reprezinta tot atatea elemente care actioneaza asupra centrilor nervosi cu influente la nivelul organelor genitale. Aceasta este explicatia durerilor acuzate de unele femei in timpul actului sexual. Iar cand zona genito-urinara este sensibilizata, foarte usor pot aparea infectii: micoze, vaginite, cistite.

Imunitate dereglata

Evenimentele tensionante afecteaza imunitatea, facandu-ne din ce in ce mai vulnerabili in fata infectiilor. Pornind de la acest aspect, ne putem explica de ce unele persoane, comparativ cu altele, nu raspund potrivit asteptarilor la vaccinul antigripal. De asemenea, pe seama unui sistem imunitar fragil a fost pusa si aparitia celulelor canceroase, celule anormale care se dezvolta haotic, daca nu se intervine asupra lor. Stresul poate totodata sa deregleze anticorpii, astfel incat acestia sa atace tesuturile. Este zona bolilor auto-imune, zona asupra careia specialistii inca nu si-au formulat concluziile finale. Totusi, ei au demonstrat relatia directa dintre crizele poliartritei reumatoide si stres.

Sub actiunea stresului se inregistreaza un dezechilibru hormonal. Si cate femei nu constata ca, dupa o perioada de surmenaj intens sau un deces, au intarzieri ale ciclului. Aceasta deoarece stresul diminueaza secretia hormonala la nivelul ovarelor. Ne-am obisnuit si cu situatiile in care persoane extrem de stresate se ingrasa. Si in aceste cazuri, tot o dereglare hormonala este explicatia, respectiv a celui care controleaza apetitul.

Cum stapanim stresul?

Ideal este sa invatam sa tinem stresul sub control, deoarece acesta este pasul esential prin care vom reusi sa ne protejam de o serie de boli. Medicamentele anxiolitice pot fi un bun suport in situatiile punctuale, dar nu reprezinta solutia pentru vindecare. Ca sa nu mai amintim de numeroasele efecte secundare pe care le presupune aceasta clasa de medicamente. O solutie o reprezinta medicina traditionala. Sofrologia (metoda bazata pe hipnoza si relaxare) propune exercitii de respiratie prin care se obtine starea de relaxare treptata, eliminarea tensiunilor musculare si, in final, accesul la buna dispozitie. In functie de caz, specialistul stabileste numarul sedintelor. Prin hipnoza se reuseste reglarea productiei hormonale si a neuromediatorilor. Principiul este urmatorul: starea de hipnoza permite distantarea de situatiile stresante si actioneaza ca un filtru in jurul hipotalamusului. Exista sporturi antistresante. Sunt exercitii yoga care destind si reechilibreaza energetic. A ramane nemiscat si concentrarea asupra respiratiei ajuta la tinerea sub control a tensiunii interioare. Acesta este atuul exercitiilor yoga antistres. In seria sporturilor benefice persoanelor tensionate sunt incluse: kung fu, karate etc.

POZITIV. In doze mici, stresul favorizeaza creativitatea. El activeaza nivelul energetic al organismului, determinand "autodepasiri" in cazul unor persoane aflate, spre exemplu, in pericol. De retinut ca stresul are capacitatea de a imbunatati memoria. Accelerarea ritmului cardiac provocata de stres permite creierului o mai buna vascularizare a acestuia. In aceste conditii, creierul va fi mai bine hranit si va functiona mult mai bine. Dar atentie, toate acestea sunt valabile numai in cazul dozelor mici de stres! TEHNOLOGII. Un studiu comparativ privind stresul provocat de utilizarea tehnologiilor moderne arata ca, atat acasa, cat si la slujba, telefonul este unul dintre factorii stresanti cei mai puternici. In ordine, telefonul este urmat de televizor ca furnizor de informatii, e-mail si Internet. Interesant este ca atat in studiul realizat in anul 1995, cat si in cel din 1999, telefonul se mentine in varful topului. Saltul la un loc superior, in aceasta perioada, l-a inregistrat e-mail-ul. ACUZAT. Atentie, nu intotdeauna stresul este cauza tuturor relelor din organismul nostru. Inainte de a-l incrimina, sa raspundem la cateva intrebari. Infectiile - rinofaringite, micoze - se repeta? Tulburari - dermatoze, dureri de spate, de stomac - revin chiar daca este respectat tratamentul prescris de medic? Diabetul si hipertensiunea arteriala sunt dificil de echilibrat? Problemele de sanatate se succed in diferite zone ale corpului: ulcer gastric, apoi colita, apoi tulburari cardiace etc.? Daca raspunsurile sunt afirmative atunci putem da vina pe stres.