Transplantul de organe, la superlativ în medicina românească

În 2014, vor fi trei programe naţionale de sănătate etalon, pentru cancer, diabet şi transplant
2013 este un an record pentru transplantul de organe: peste 500 de operaţii de transplant - 330 de transplanturi de organe solide şi restul de măduvă, la care trebuie adăugate cele de piele, ţesuturi, cornee etc. - , precum şi aproape 100 de donatori de organe în moarte cerebrală, a anunţat coordonatorul naţional de transplant, dr. Victor Zota, la conferinţa “Transplantul, pacientul în stare post transplant şi viaţa cotidiană a acestuia” organizată de Asociaţia Transplantaţilor din România. 

În opinia prof. dr. Irinel Popescu, aceste performanţe au fost posibile, deoarece nu a lipsit niciunul  dintre actorii importanţi în domeniul transplantului. În acest sens, un rol major îl au Agenţia Naţională de Transplant, datorită căreia avem donatori de organe din ce în ce mai mulţi în ţara noastră, şi Ministerul Sănătăţii care sprijină acest domeniu.  Şi pentru transplantul hepatic anul 2013 reprezintă unul de referinţă. “100 de transplanturi de care ne apropiem în acest an, acum suntem la transplantul cu numărul 96; 500 de transplanturi hepatice în general, acum suntem la transplantul hepatic 493, 93% surpavieţuire imediată si peste 70% supravieţuire globala. Aceste cifre sunt la nivelul cifrelor internaţionale, dar faţă de necesităţile României sunt cumva mai mici. Pentru că, potrivit estimărilor, România are nevoie de mai mult de 100 de operaţii de transplant hepatic pe an şi fără îndoială cifrele de supravieţuire pot fi îmbunătăţite”, spune prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, coordonatorul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni. Cu certitudine tocmai aceste performanţele înregistrate în acest an au determinat autorităţile să sprijine activitatea de transplant. Astfel, ministrul Eugen Nicolăescu a anunţat că în 2014 vor fi trei programe naţionale de sănătate etalon, pentru cancer, diabet şi transplant, acestea urmând să aibă asigurată finanţarea din prima până în ultima zi a anului. "Doresc ca, pentru 2014, trei programe naţionale de sănătate să le facem etalon. Aceste trei programe se referă la trei domenii: cancer, diabet şi transplant. Vrem să le organizăm cap-coadă, adică de la început până la sfârşit, încercând să plecăm de la prevenţie şi să încheiem cu paliaţia, acolo unde este cazul, sau cu bolnavul tratat care să plece acasă şi să urmeze o viaţă normală", a anunţat ministrul Eugen Nicolăescu. De altfel, din 2014 toate programele naţionale de sănătate vor fi gestionate de Ministerul Sănătăţii, iar CNAS se va ocupa de contractare şi finanţare.
Un actor important în activitatea de transplant este şi CNAS. Preşedintele CNAS, dr Cristian Buşoi, s-a referit la trei proiecte importante care au legătură directă cu domeniul transplantului. Primul este dosarul electronic al pacientului, un proiect derulat cu finanţare europeană. Proiectul-pilot al dosarului se va încheia în martie 2014. “Atunci când vom avea un dosar electronic pentru fiecare pacient din România, evident conectat cu Registrul naţional de transplant pregatit de MS, se va eficientiza activitatea de transplant”, consideră preşedintele CNAS. Al doilea proiect este cardul naţional de sănătate, “proiectul strategic cel mai important al CNAS”. Pe lângă toate avantajele introducerii  cardului, acest instrument are o valenţă specială şi pentru programul de transplant. Deoarece, aşa cum este stipulat şi în legea sănătăţii, între datele importante de pe acest card (boli, grupa sanguină etc.), va fi inscripţiont acceptul de a deveni sau nu donator de organe. Şi al treilea proiect al CNAS este programul medicaţiei post transplant, care nu a avut probleme foarte mari în derulare.