Aflată în poziţie toraco-abdominală, în stânga, sub coaste, splina a intrat în percepţia populară ca făcând parte din sistemul digestiv. Totuşi, nu este aşa. Ea are un rol important în imunitate şi în procesul de regenerare a celulelor sangvine.
Splina este un organ care nu are rol în sistemul digestiv, ea având misiunea de a acţiona în circuitul hematologic, în sistemul sangvin. Este un fel de cimitir pentru globulele roşii: când acestea mor, ele ajung în splină, care apoi le lansează în circuitul sangvin pentru a fi eliminate.
Se poate spune că este un fel de gunoier pentru sistemul sangvin. De asemenea, splina mai are o misiune, ajutând acţiunea trombocitelor, acele celule ce asigură coagularea sângelui.
Splina uneori este agresată de o serie de accidente, de traumatisme. Era are de suferit. Dacă leziunile nu au atins vasele de sânge, nu se intervine chirurgical, se preferă rezolvarea medicamentoasă a stricăciunilor. Dacă agresiunea prin accident a afectat şi vasele, dar vasele mari nu au avut deteriorări importante, chirurgii repară aceste rupturi ale organului. Însă pot avea loc şi traumatisme majore, care deteriorează grav splina şi afectează vasele de sânge importante: atunci splina trebuie scoasă, căci nu mai funcţionează. Totuşi, ceva trebuie făcut, căci organismul are nevoie de activitatea splinei, am arătat că ea face curăţenie în circuitul sangvin. De aceea, după ce a extras splina avariată grav, chirurgul alege porţiunile cu stricăciuni mai mici şi taie splina scoasă în porţiuni mai mici. Acestea se reimplantează în locul organului extras şi ele îl regenerează în parte, ca să poată să-şi îndeplinească rolul.
Când omul are dureri în partea stângă a abdomenului superior, dă vina pe splină: „Mă doare splina!”. Este o interpretare greşită. Nu splina doare, ci colonul, în porţiunea unde ramura orizontală face un unghi drept şi coboară prin colonul descendent, spre rect. În acest unghi drept făcut de colon se adună gaze, şi punga aceasta de gaze se elimină mai dificil şi provoacă dureri.