Cele patru "porunci" ale agriculturii bio

MOTTO ● Respect pentru mediul înconjurător şi pentru viaţă
Menţine şi îmbunătăţeşte sănătatea solului, plantelor, animalelor şi a oamenilor, protejează şi respectă mediul înconjurător, gândeşte-te la implicaţiile gesturilor tale. Acestea sunt "poruncile" ce trebuiesc respectate de un agricultor cu adevărat eco.



Agricultura organică este un sistem de producţie în care este interzisă utilizarea fertilizanţilor artificiali şi a pesticidelor. Fermierii bio au ca scop ca prin practici agricole care au un impact minim asupra mediului înconjurător să producă cantităţi optime de alimente de calitate superioară, cu o valoare nutritivă deosebită şi "curate".

Însă să faci agricultură organică nu înseamnă numai să renunţi la "tratamentele" cu substanţe chimice în cultivarea pământului sau creşterea animalelor. Agricultura bio înseamnă respect pentru oameni şi pentru natură. Agricultura ecologică este un mod de viaţă ce are la bază patru principii fundamentale: principiul sănătăţii, cel al ecologiei, principiul echităţii şi principiul grijii.


SÅNÅTATE. Practicile agricole eco urmăresc menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii solului, a plantelor, animalelor, a omului şi, implicit, a întregii planete. Şi asta deoarece sănătatea indivizilor şi a comunităţilor este strâns legată de sănătatea ecosistemului: de pe un sol sănătos se obţin recolte sănătoase care vor contribui la întărirea sănătaţii animalelor şi a oamenilor. Rolul agriculturii organice, indiferent dacă este vorba de producţia la nivelul fermei, procesare, distribuţie sau consum, este de a proteja integritatea stării de sănătate a ecosistemului şi a organismelor – de la cele mai mărunte vietăţi din sol la fiinţele umane. Renunţarea la fertilizanţi, pesticide, antibiotice şi la aditivi alimentari are drept scop protejarea sănătăţii oamenilor – asigurând alimente de calitate superioară, "curate" şi hrănitoare –, dar şi a lumii în care trăim.


ECOLOGIE. Totodată, agricultorul bio trebuie să aibă o conduită ecologistă: intrările de materii prime "străine" trebuie să fie reduse prin refolosire şi reciclare, iar materialele şi resursele naturale trebuiesc administrate astfel încât calitatea mediului înconjurător să fie conservată şi resursele să nu fie risipite. De asemenea, amplasarea şi activităţile desfăşurate într-o fermă organică trebuie să se încadreze în peisaj, să respecte echilibrul natural, tradiţiile şi chiar "scala de măsuri" a celorlalte aşezăminte din zonă. De asemenea, trebuie protejate habitatele naturale de pe suprafaţa fermei şi să se menţină diversitatea genetică şi agricolă a zonei. Toţi cei care produc, procesează, comercializează sau consumă alimente organice trebuie să protejeze mediul înconjurător, inclusiv peisajul, climatul, habitatele, biodiversitatea, aerul şi apa.

Respect şi responsabilitate

Trăieşte tu, dar lasă-i şi pe ceilalţi să trăiască. Aşa ar putea fi rezumate principiul echităţii şi cel al responsabilităţii. Adevăraţii agricultori bio trebuie să-şi "conducă" afacerile de aşa manieră încât să asigure echitatea la toate nivelurile şi pentru toate părţile implicate – fermieri, lucrători, dar şi animale de fermă, procesatori, distribuitori, comercianţi şi consumatori. În plus, agricultura ecologică este practicată şi cu responsabilitate faţă de sănătatea şi bunăstarea generaţiilor viitoare. Precauţia şi responsabilitatea constituie criteriile cheie în alegerea tehnologiilor în agricultura organică şi în dezvoltarea afacerilor.