Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un eveniment ar putea precipita dorința de a fi mai flexibil. Poate este o provocare care depășește abordarea ta obișnuită de gestionare a situațiilor. Poate că trebuie să faci o schimbare, dar te îndoiești de capacitatea ta de a o face (cum ar fi schimbarea dietei pentru o afecțiune medicală sau respectarea unui program de recuperare după o accidentare).
Cum să devii mai flexibil
Dacă te simți încăpățânat, probabil că pur și simplu nu ai sistemul și cunoașterea de sine potrivite pentru a accesa partea flexibilă a ta.
1. Identifică de la cine ești dispus să accepți sfaturi directe
Putem învăța să fim mai puțin rigizi și încăpățânați învățând din abordările altora de rezolvare a problemelor. Acest lucru ne oferă un repertoriu mai mare de strategii din care să ne inspirăm atunci când ne confruntăm cu provocări.
Există două modalități principale prin care ne putem lăsa influențați de alți oameni. Prima este prin a cere sfaturi și a le urma. Pe cine ești dispus să întrebi: „Dacă ai avea această problemă, cum ai gestiona-o?”
Când te afli într-o situație cu o cantitate copleșitoare de informații, mize mari sau o mulțime de opțiuni, în cine din cercul tău ai avea încredere să vadă prin acel haos și să dezvolte și să execute un plan?
Adesea suntem mai dispuși să acceptăm sfaturile directe ale unor persoane care ne sunt mai puțin apropiate, cum ar fi un văr, dar nu un frate sau o persoană cu care lucrăm ocazional.
2. Identifică al cărui exemplu ești dispus să-l urmezi
A doua modalitate prin care putem fi influențați de alții nu este prin sfaturi directe, ci prin urmarea subtilă a exemplului lor. Să presupunem că ai tendința să eviți să te confrunți cu probleme, iar majoritatea membrilor familiei tale sunt la fel. La cine poți privi ca modele pentru gestionarea non-evitantă a problemelor?
Pe cine vezi adoptând o abordare matură în gestionarea lucrurilor dificile? Ce îi vezi făcând? Cum îi vezi luptându-se cu deficiențele, anxietățile sau eșecurile lor? Observarea celorlalți și a modului în care atitudinile lor mentale sunt exprimate în comportamentele lor îți poate oferi noi mentalități pe care să le încerci.
3. Stabilește un sistem „Ai încredere, dar verifică”
Există valoare în a nu avea încredere orbește în informații, inclusiv de la experți aparent. Dacă ai tendința de a fi rigid din cauza încrederii scăzute, ia în considerare dezvoltarea unui sistem „ai încredere, dar verifică” cu care te simți confortabil din punct de vedere cognitiv. În acest fel, a primi sfaturi care trec de sistemul tău de valori va părea natural.
Primul pas este căutarea unor surse de încredere, cum ar fi cel mai bun medic la care poți ajunge. Al doilea pas este să ai un sistem pentru a decide să urmezi sfaturile. Acesta ar putea fi un sistem de verificare încrucișată sau de experimentare. Vei încerca ce spun și vei vedea dacă funcționează.
4. Folosește emoțiile negative
Ne este adesea frică de emoțiile puternice, dar acestea pot fi o fereastră de oportunitate care ne permite să găsim o parte mai flexibilă din noi înșine. De exemplu, poate ai tolerat anxietate semnificativă ani de zile și nu ai cerut niciodată ajutor, dar o situație stresantă te dă peste cap și te îndeamnă să te ocupi în sfârșit de anxietate.
Deoarece motivația care vine din aceste momente emoționale poate crește și descrește, cea mai bună utilizare a perioadelor de motivație ridicată este ca o rampă de lansare pentru dezvoltarea unui nou obicei. Poți apoi folosi puterea obiceiului pentru a te purta prin suișuri și coborâșuri în motivația ta.
5. Pune-ți la îndoială barierele identității
Uneori, identitatea stă în calea flexibilității. Dacă ne considerăm foarte riguroși, am putea respinge o abordare care pare mai puțin riguroasă, chiar și atunci când este potrivită problemei cu care te confrunți.
Dacă ne percepem ca fiind neconvenționali, am putea rezista sfaturilor care par convenționale sau invers. Dacă ne simțim unici, am putea rezista sfaturilor care par standard sau patriarhale. Uneori ne simțim judecați și ne opunem oricărui sfat care ni se dă în acel context, chiar dacă sfatul în sine ar putea fi util.
Întreabă-te dacă respingi un sfat pentru că nu ar funcționa sau pentru că ceva din modul în care îl percepi te deranjează. Cum ai putea reformula o abordare solidă astfel încât să îți consolideze autonomia, în loc să o submineze?
Flexibilitatea înseamnă autonomie, nu recunoașterea slăbiciunii.Mesajul, mesagerul sau provocarea potrivită ne pot face mai flexibili decât credem că suntem.
Ce ne face încăpățânați sau rezistenți la încercarea altor abordări? Uneori pur și simplu nu ne gândim la ele. Suntem atât de obișnuiți cu viziunea noastră asupra lumii și cu abordările noastre, încât nu ne gândim la nimic altceva. Uneori ne opunem sugestiilor pentru că nu se potrivesc cu imaginea noastră de sine sau pentru că ne simțim judecați, potrivit psychologytoday.com.
Citește pe Antena3.ro
