Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Regimul mediteranean este mai eficient în lupta contra demenţelor, în special a demenţei Alzheimer, decât medicamentele, demonstrează un recent studiu derulat de un grup de cercetători britanici. Potrivit dr Jean-Daniel Lalau, profesor de nutriţie la CHU Amiens, doctor în filozofie şi ştiinţe, autor al volumului “En finir avec les regimes”, acest studiu confirmă ceea ce suţin la unison geriatrii. Multe patologii, cum sunt ateroscleroză, cancerul, boala Alzheimer, au factori de risc comuni: hipertensiune arterială, obezitate, diabet, sedentarism, tabagism etc. Dr. Lalau pune accentul pe regimul alimentar echilibrat care este întruchipat de dieta mediteraneană. Se ştie că regimul mediteranean, după un infarct, reduce substanţial riscul de deces, fiind mai eficient în acest sens, comparativ cu tratamentele farmacologice. Aici este vorba de inimă, dar beneficiile acestei diete au fost completate cu cele stabilie în boala Alzheimer, spune dr Lalau. Printre alimentele cele mai valoroase în acest regim sunt grăsimile nesaturate, provenite din uleiul de măsline, legumele crude sau coapte, importantă sursă de antioxidanţi, lactatele, în special cele din lapte de capră. În opinia dr. Lalau, populaţiile din nordul Europei, tocmai din cauza regimului lor alimentar, sunt mai expuse riscului maladiei Alzheimer, comparativ cu europenii din sudul continentului. Dr. Lalau nu consideră acest regim un substitut al tratamentelor prescrise în demenţă. Potrivit acestuia, medicamentul răspunde unui aspect precis, cum ar fi, de exemplu, scăderea tensiunii arteriale, în timp ce în procesul de eliminare a kilogramelor suplimentare, unde sunt implicaţi mai mulţi factori, regimul alimentar poate preveni şi, totdată, poate fi mai eficient decât medicamentele de slăbit. Din această perspectivă, expresia de alimentaţie sănătoasă e mai corectă decât cea de regim alimentar. În prevenţia demenţei, eficienţa medicamentelor poate fi dovedită. Totuşi, aceste tratamente acţionează punctual, de exemplu asupra hipertensiunii. În plus, unele tratamente, cum ar fi statinele, care permit scăderea colesterolului şi care acţionează ca un protector vascular, sunt asociate cu efecte secundare, printre care intoleranţa mulsculară care poate pune sub semnul întrebării continuarea tratamentului. La aceasta se adaugă costul unor produse, care poate fi prohibitiv pentru unii pacienţi. Cu toate acestea a recomanda oprirea acestor tratamente nu e normală, deoarece hiperglicemia sau alte simptome se pot instala rapid în cazul stopării medicaţiei. Este necesar ca, în prealabilă, să fie cunoscuţi factorii de risc. Şi să nu se prescrie aceste medicamente în prevenţia Alzheimer, doar dacă e descoperit un factor de risc major de boală, explică dr. Lalau.
