Diuretice de la mama natura

Soc, macese, mesteacan, troscot sau coada-calului sunt cateva dintre plantele cu proprietati diuretice, recomandate de specialisti in afectiunile renale. Persoanele care sufera de infectii ale cailor urinare, cistite, nefrite pot bea patru-cinci cani cu ceai zilnic. De departe insa, cele mai cunoscute pentru proprietatile diuretice sunt cozile de cirese si matasea de porumb.

"Efectul diuretic se datoreaza continutului ridicat de saruri de potasiu si calciu. Matasea de porumb este recomandata in special in litiazele renale, pentru ca stimuleaza diureza si contribuie la eliminarea pietrelor sau a nisipului din rinichi. Datorita continutului de saruri, ceaiul din matase de porumb este indicat in litiaza renala urica, dar este contraindicat in litiaza renala calcica", arata dr. Iulia-Violeta Vlad, medic specialist medicina de familie, cu competenta in apifitoterapie.

Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand amestecam mai multe plante. Astfel, in cazul edemelor renale se amesteca matase de porumb cu cozi de cirese. Celor care sufera de litiaza renala (pietre la rinichi), specialistii le prescriu mesteacan, troscot, coada-calului si matase de porumb.

PIELONEFRITA

Bolnavii cu pielonefrita (afectiune inflamatorie) trebuie sa bea trei litri de lichide zilnic, care au rolul de a dilua concentratia urinei. In acest caz, plantele cu proprietati diuretice (cozi de cirese, soc) se vor asocia cu cele cu proprietati antiseptice, antiinflamatorii (frunze de afin, fenicul). Daca pielonefrita evolueaza si cu hipertensiune arteriala, sunt indicate ceaiurile cu actiune diuretica, antiseptica si hipotensiva: coacaz negru, matase de porumb, cimbru, coada-soricelului, talpa-gastei.

ADMINISTRARE. Plantele cu proprietati diuretice se administreaza sub forma de pulbere, macerat la rece sau infuzie. Maceratul se prepara din doua linguri cu planta la un litru de apa, se lasa sase-sapte ore, apoi se bea intreaga cantitate pe parcursul unei zile. Din pulberea de plante uscate se ia cate o jumatate de lingurita de doua ori pe zi. Infuzia se pregateste dintr-o lingura cu matase la o cana cu apa fierbinte, se beau cate patru-cinci cani pe zi.