Condiment, planta medicinala sau aliment afrodiziac... Acestea sunt utilizarile hreanului. "Principala proprietate a hreanului este stimularea digestiei. Efectul de stimulare digestiva se datoreaza enzimelor pe care le contine hreanul. De asemenea, uleiul volatil responsabil pentru gustul picant al acestei legume reda pofta de mancare persoanelor anorexice, celor anemice", precizeaza dr. Cristina Pavel, medic specialist medicina de familie, cu competenta in apifitoterapie si homeopatie. In lipsa poftei de mancare, specialistii ne recomanda sa amestecam hrean ras cu putin zahar sau miere. Din acest amestec se ia cate o lingurita de trei ori pe zi, cu 15 minute inainte de masa. Cura nu trebuie sa dureze mai mult de o luna, pentru ca hreanul poate deveni iritant pentru stomac. Pentru recapatarea poftei de mancare, in timpul curei cu hrean, putem folosi infuzii sau macerate din plante amare: tintaura, pelin, angelica, sunatoare, coada-soricelului. Plantele stimuleaza secretia de suc gastric si, implicit, pofta de mancare.
Vitamina C
In trecut, datorita continutului ridicat de vitamina C, hreanul era folosit in tratamentul scorbutului (boala cauzata de lipsa vitaminei C in alimentatie, care se manifesta prin slabirea fortei musculare, anemie, sangerarea gingiilor, caderea dintilor, aparitia unor plagi deschise). Continutul de vitamina C recomanda hreanul si in prevenirea si tratarea virozelor respiratorii. "Pentru aceasta putem pregati un sirop cu proprietati antitusive si expectorante. Se amesteca hreanul taiat rondele cu zahar sau miere, se lasa cateva ore. Din siropul rezultat se iau una-doua linguri pe zi", ne sfatuieste dr. Cristina Pavel.
Cataplasme
Datorita mirosului intepator, usor iritant, hreanul are calitatea de a degaja caile respiratorii, fiind indicat in guturai, bronsita, astm bronsic. In virozele respiratorii se pot aplica pe gat si piept cataplasme cu hrean ras. Acestea nu trebuie lasate mai mult de 15-20 de minute pentru ca pot irita pielea.
REUMATISM. Hreanul are proprietati antiinflamatorii, de aceea reumaticii isi pot frictiona articulatiile dureroase cu tinctura de hrean. Pe articulatii pot fi aplicate si cataplasme cu hrean, care se tin 15-20 de minute. Pentru calmarea durerilor reumatice sunt indicate, de asemenea, baile fierbinti cu hrean (in apa de baie se pune un saculet cu hrean ras).
GASTRITA HIPERACIDA. Persoanele cu gastrita hiperacida ar fi bine sa evite hreanul. De asemenea, hreanul este contraindicat persoanelor cu sindromul colonului iritabil. In afectiunile biliare, mancarurile pot fi condimentate respectand sfatul medicului. Iar femeile care alapteaza trebuie sa evite hreanul, pentru ca acesta poate modifica gustul laptelui.
INIMA. Cardiacii trebuie sa isi condimenteze mancarurile cu hrean. Si asta pentru ca hreanul este o foarte buna sursa de potasiu, necesar pentru normalizarea activitatii cardiace si pentru prevenirea retentiei de apa in tesuturi. In afara de potasiu, hreanul este bogat in cupru, fluor, fier.
PARAZITOZE. In afectiunile digestive, in parazitozele intestinale da rezultate hreanul ca atare sau tinctura de hrean (15-20 de picaturi de trei ori pe zi). Pentru pregatirea tincturii se amesteca 20 g hrean ras cu 100 ml alcool, se lasa la macerat doua saptamani. In parazitoze, in special in cazul teniei, hreanul poate fi combinat cu plante cu proprietati antiparazitare: pelin, galbenele, cimbru, tintaura.