Proiectul Morpheus are o durată de 12 luni şi este finanţat prin granturile SEE 2009-2014, cu un bugetul total de 66.846 de euro.
Iniţiativa va sprijini reintegrarea socială a 60 de persoane cu istoric de consum de droguri prin crearea unui centru de zi care să le ofere servicii psihosociale complete.
Un an de terapie prin muzică
Centrul de zi este unicul de acest tip din București, cu toate că în străinătate consilierea psihologică pentru persoanele dependente de droguri este regula, și nu excepția.
Lista activităților în beneficiul persoanelor care au avut probleme cu drogurile este destul de lungă pe hârtie-ergoterapie, meloterapie, psihoterapie individuală, psihoterapie de grup, psihoterapie familială, consiliere vocațională, cursuri de operare pe calculator, educație financiară, servicii sportive-dar deocamdată lucrurile sunt încă în faza de organizare.
Totuși, în centrul ANA din sectorul 5 au apărut deja instrumente muzicale cu nume exotice: djembe, oceandrum, batonplui, caxixi, tamburină, maracas, cluster drum. Un grup de viitori beneficiari, tineri care vin la centru pentru tratament medical, le probează cu uimire și încântare. Spun că sunt mai bune decât instrumentele improvizate pe care acum mai mulți ani le-au construit singuri din materiale reciclate.
Partea bună este instrumentele muzicale vor rămâne la centru și după încheierea proiectului. Altfel rămâne de văzut dacă fiecare dintre cei 60 de participanți “va simţi” efectiv schimbarea adusă de cei 1000 euro investiți în el.
Intenţii bune, voinţă slabă
Creative, inteligente şi...needucate. Aproape 60% dintre persoanele aflate în evidenţa centrelor ANA sunt persoane fără ocupaţie. Majoritatea au abandonat școala și unii dintre ei nu au niciun fel de calificare. Proiectul Morpheus va acoperi costurile a 12 cursurilor de formare profesională pentru 12 tineri hotărâți să învețe ceva nou. Domeniul cursurilor va fi la libera alegere a beneficiarilor .
Ținerii prezenți discută însă fără convingere despre programele de tip “A doua şansă”. Școala este pentru ei o amintire a eșecului. “ Cred că se vede pe noi, altfel nu știu cum de ghicesc oamenii că avem o problemă cu drogurile”, spune cu convingere un tânăr de 29 ani. Nu arată cu nimic diferit de cei de aceeași vârstă cu el, dar îi lipsește încrederea.
“Obstacolul este în primul rând unul psihologic. A te lăsa de droguri este 99% o chestiune de voinţă”, spune Andreea Dumitrache, psihoterapeut. Foștii consumatori de droguri se simț excluși de societate și nu găsesc suficientă motivație în viața fără droguri. Mulți dintre ei nu suportă ideea de a o lua de la capăt într-un mediu potențial ostil și se reîntorc la consum. “Trei ani de zile nu am luat niciun fel de drog și am mers și la job”, își amintește cu mândrie unul dintre tineri. A urmă însă recăderea și revenirea la centrul ANA.
Drogul-medicament care poate ucide
Proiectul Morpheus se adresează exclusiv persoanelor cu istoric de consum de droguri care se află într-o formă de tratament. Tratament înseamnă cel mai adesea, substituție cu metadonă. Metadona este un medicament, prescris legal în România persoanelor dependente de narcotice, ca substitut pentru drogurile ilegale, cum ar fi heroina.
Multe persoane ajung să treacă de la dependența de heroină la dependența de metadonă, continuând tratamentul de-a lungul anilor, uneori până la sfârșitul vieții. În 2013, metadona a fost implicată în 76,7% din decesele asociate consumului de droguri.
Dacă sevrajul în cazul heroinei durează aproximativ 7 sau 10 zile, pentru metadonă, perioada de rău fizic poate depăși o lună. Cu toate acestea, tinerii vin în primul rând la centru pentru doza legală de metadonă. Terapeuții recunosc că serviciile de consilierea sunt project-based și dependente de finanțare.Când nu sunt bani, nu se fac nici activități.
“ Vom organiza spectacole interactive de improvizație cu instrumente de percuție pentru a strânge bani în vederea susținerii activităților din Centru după încheierea finanțării ”, Jean-Baptiste Odobestianu, meloterapeut.
4.000 euro au costat instrumentele muzicale destinate sesiunilor de meloterapie din cadrul proiectului Morpheus.
Drogurile, un rău urban
Procentul adolescenţilor cu vârsta de 14 ani din mediul urban care au consumat droguri este de 7,5%. Conform celui mai recent studiu ANA, niciun adolescent din mediul rural nu consumase heroină (2014)
Profilul consumatorului care cere ajutor
Majoritatea consumatorilor de droguri injectabile admişi la tratament în Bucureşti în anul 2013 erau de sex masculin, cu o vârstă medie de 31 ani, un istoric de consum de peste 10 ani şi dependenţi de heroină.
Topul preferinţelor de consum: heroină (42,7%), substanţele noi cu proprietăţi psihoactive - SNPP (18%), canabis (15,6%)