Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai populare arome din lume, vanilia este de mii de ani cunoscută pentru puternicul efect afrodiziac.
Vanilia (Vanilla planifolia) face parte din familia orhideelor, ordinul Asparagales şi este nativă din Mexic, America Centrală, Caraibe şi nord-estul Americii de Sud. Vanilla planifolia este principala specie de orhidee utilizată pentru producerea de vanilie.
Este o plantă perenă tropicală, cu frunze şi tulpini cărnoase, foarte lungi, care necesită suport pentru căţărare. Poate ajunge până la înălţimea de 10-15 m. Îi place căldura şi umezeala, temperatura optimă fiind cuprinsă între valorile 21-32 grade Celsius.
Înfloreşte la 2-3 ani de la plantare, mai mulţi ani la rând, iar din florile galbene-verzui, cu un diametru de 5 cm, care durează doar o zi şi trebuie polenizate manual, se dezvoltă păstăile de vanilie. Florile au doar un miros slab şi nu conţin niciun element al aromei de vanilie.
De la legarea fructelor trec între cinci şi nouă luni până la maturizarea acestora. Fructele necoapte, recoltate în momentul în care capetele se îngălbenesc, nu au niciun gust. Păstăile trec printr-un proces de întărire, prin fermentare, şi apoi sunt uscate aproximativ două luni, la întuneric. După acest proces devin brun-închise, uşor uleioase şi extrem de parfumate. Modificările enzimatice produc aroma, în timpul întăririi şi procesării. Vanilia, ca aromă, provine din aceste păstăi ce conţin seminţe mici de culoare neagră. Cea mai mare parte a aromei se află în seminţe şi în lichidul uleios din jurul acestora.
Componentele chimice majore din păstăile fermentate sunt vanilină, aproximativ 2%, în funcţie de soi, acid vanilic, etil vanilină, acid p-hidroxibenzoic, p-hidroxibenzaldehidă. În afara acestora, chiar şi urme de alţi compuşi (estimaţi la aproximativ 200 - taninuri, polifenoli, aminoacizi liberi şi răşini), contribuie la definirea aromei de vanilie. Fructul conţine în plus 25% zaharuri, 15% grăsime, 15 până la 30% celuloză şi 6% minerale. Conţinutul de apă este neobişnuit de mare, de 35%, potrivit site-ului ntbg.org.
Pe lângă utilizările sale culinare, vanilia este folosită şi în industria parfumurilor şi a medicamentelor, în aromoterapie, precum şi la aromatizarea lichiorurilor.
Industrial, prin filtrarea alcoolului prin păstăile tocate, se obţine esenţa de vanilie. Aceasta este destul de puternică, fiind necesară utilizarea a doar câteva picături pentru aromatizarea deserturilor.
Din timpuri străvechi, s-a descoperit că vanilia are şi un puternic efect afrodiziac, confirmat în 1962, de un studiu experimental desfăşurat în Germania. Vanilia a fost şi este folosită pentru a ameliora febra şi durerile gastrice. Păstăile de vanilie conţin o substanţă numită eugenol, care are efect antiseptic şi de anestezic local şi reduce febra.
În secolul al XX-lea, botanistul mexican Maximino Martinez făcea referire la unele proprietăţi ale vaniliei, precum: carminativ, diuretic, emanagog, tonic la nivelul creierului şi vasoconstrictor.
Cercetările au arătat că vanilina, molecula principală din aroma de vanilie, are acţiuni antimicrobiene şi antioxidante, notează site-ul www.drugs.com. În studiile controlate, s-a constatat că mesele aromate cu vanilie asigură un grad mai mare de saţietate.
De asemenea, se spune despre vanilie ca alungă stresul, ţine infecţiile la distanţă şi întăreşte sistemul imunitar. Masajul corpului cu ulei de vanilie ajută corpul să se relaxeze. O baie în care se adaugă câteva picături de esenţă de vanilie ajută persoanele care suferă de depresie.
Vanilina poate exercita şi o activitate antimutagenică şi anticarcinogenică (ajută la neutralizarea şi eliminarea agenţilor carcinogeni), ajutând în tratarea cancerului. Şi prin proprietăţile antioxidante, vanilia poate contribui, de asemenea, în acest sens.
Vanilia, una dintre cele mai folosite arome din lume, a fost folosită pentru prima dată de către aztecii din Mexic, care preparau o băutură din boabe de cacao, miere şi vanilie (Theobroma cacao). Ea a fost adusă în Europa de către spanioli, în secolul al XVI-lea şi în Madagascar, de francezi, în secolul al XIX-lea. Astăzi, cea mai mare cantitate de vanilie din lume este produsă în Madagascar, Reunion şi Insulele Comore, precum şi în Indonezia şi Mexic. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
