Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O teorie veche spune cǎ, dacǎ vrem sǎ fim sǎnǎtoşi, trebuie sǎ mâncǎm acele legume care cresc în mod obişnuit în locul unde ne-am nǎscut şi, mai mult, cǎ trebuie sǎ o mâncǎm pe fiecare la timpul sǎu. Sigur, „gonim” dupǎ fibre, minerale sau vitamine, dând iama în galantarele hipermarketurilor, la raionul de fructe şi legume, atraşi de promisiuni... exotice. Dar ce-ar fi sǎ vedem cu ce putem înlocui, iarna asta, citricele, fructul-pasiunii şi cǎpşunile de serǎ aduse din Sud? Sǎ alegem acele ingrediente pe care le aveau la îndemânǎ şi bunicele noastre, cât era iarna de lungǎ!
Dovleacul – „turcesc”, „porcesc” sau „plǎcintar”... – este bogat în fibre şi potasiu, asigirând o bunǎ mineralizare a organismuli şi regularizând presiunea sangvinǎ. O canǎ de miez de dovleac, tǎiatǎ cubuleţe şi coaptǎ poate asigura 896 miligrame de potasiu (tot atât cât şi douǎ banane mari) şi 9 grame de fibre. Dovleacul conţine de asemenea beta-caroten (un antioxidant care diminueazǎ riscurile cancerului şi ale bolilor cardiovasculare), dar e util şi pentru cei care au deficit de calciu, magneziu, vitamina B sau acid folic. Dacǎ sunteţi la curǎ de slǎbire, fibrele dovleacului (mâncat crud sau copt puţin) îţi pot fi de folos.
Morcovii sunt cea mai bunǎ sursǎ de beta-caroten (13 miligrame la o canǎ de 150 grame). E bine de ştiut cǎ, o datǎ consumat, beta-carotenul se converteşte în vitamina A, un nutrient care te ajutǎ sǎ ai o vedere agerǎ. Datoritǎ proprietǎţilor lui antioxidante, previne apariţia cataractei şi a degenerǎrii oculare. Morcovul conţine, de asemenea, alfa-caroten, care asigurǎ... longevitatea. Dovleacul, despre care am amintit mai sus, conţine şi el alfa-caroten, însǎ cel din morcov este de douǎ ori mai mult. Cu toate cǎ existǎ cutuma cǎ morcovii trebuie consumaţi cruzi, adevǎrul e cǎ ai parte de mai mult alfa-caroten dacǎ îi mǎnânci... gǎtiţi sau mǎcar în asociere cu hummus, tzatziki sau dressing-uri cu ulei de mǎsline. Morcovii sunt, totodatǎ, surse de fibre, potasiu şi vitamina K.
Varza – ca, de altfel, toate suratele ei din familia cruciferelor – este o sursǎ minunatǎ de fibre, calciu, potasiu, acid folic şi vitamina K. O canǎ de varzǎ gǎtitǎ poate asigura jumǎtate din cantitatea de vitamina C necesarǎ într-o zi., mai mult decât orice altǎ legumǎ de sezon. Varza e renumitǎ, în acelaşi timp, ca „luptǎtor anti-cancer”, la fel ca şi broccoli, conopida şi varza de Bruxelles, este o sursǎ excelentǎ de indoli şi izotiocianaţi, compuşi care „spalǎ” radicalii liberi şi scapǎ organismul de substanţele cancerigene. Pentru asta, se recomandǎ consumul de varzǎ crudǎ sau foarte puţin supusǎ tratamentului termic.
Sfecla roşie este recomandatǎ persoanelor cu deficit de acid folic, o canǎ de sfeclǎ tǎiatǎ cubuleţe putând oferi 33% din necesarul zilnic. Este, de asemenea, sursǎ de potasiu şi fibre, calciu şi magneziu. Spre deosebire de alte legume de sezon, sfecla conţine şi un compus numit betainǎ, care s-a dovedit a avea proprietǎţi antioxidante, antiinflamatorii şi detoxifiante.
Citește pe Antena3.ro
