”A făcut toate complicaţiile posibile la boala asta!”

O simpla raceala a sacait-o multa vreme. Femeia nu i-a prea dat atentie. A continuat sa mearga la lucru, sa se trezeasca cu noaptea in cap pentru a-l pregati pe baietelul ei de 3 ani pentru gradinita, sa care plasele cu cumparaturi, sa munceasca din greu. Nu pregeta de la nici un efort. A observat insa, ca pe langa tusea seaca de care nu scapa nicicum, cele patru etaje ale blocului in care locuia, pe care alta data le urca dintr-o suflare, acum o sleiau de puteri. "Parca nu mai era ea, nu mai avea aceeasi energie.

Ne-am gandit ca o fi de la oboseala acumulata in timp, ca poate are ceva la plamani', povesteste sotul Cristinei, Marius Necula. Vizita la medicul specialist a aratat, printr-o radiografie, ca petele la nivelul plamanilor nu erau motiv de ingrijorare, ci un simptom obisnuit al unei raceli. Cu toate acestea, doctorul le-a recomandat celor doi soti sa ia calea altor spitale pentru analize amanuntite la sange. "Am ajuns la unitatea medicala de care apartinem, noi lucram amandoi in armata. Rezultatele testelor au indicat ca sotia mea ar fi suspecta de leucemie. Doctorii au fost uimiti cum de se mai putea tine pe picioare, la cat de scazute erau toate valorile sangelui', isi aminteste barbatul inceputul unui chin care i-a transformat sotia intr-o femeie ingandurata, plina de cearcane, doborata de durere.

"I-a cazut parul. Chiar eu am tuns-o, pentru ca in spital nu avea cine', spune barbatul. Cristina Necula a fost internata de urgenta la Spitalul Coltea din Bucuresti, la sectia Hematologie. Diagnosticul, leucemie acuta limfoblastica. Avea sa urmeze prima cura de citostice. Imediat au aparut si primele reactii adverse: ameteli, stari de voma, afte si, cu siguranta, cea mai grea dintre toate: paralizia intestinala. Tanara mama de 33 de ani nu a mai putut de atunci nici macar sa inghita. Organismul ei parca era o masinarie blocata in care nu intra si nu iesea nimic. Asa a ajuns la terapie intensiva. Degeaba sotul ei roia pe langa medici in incercarea de a auzi vreo vorba care sa-i dea curaj si speranta ca femeia va fi bine. Doctorii erau atat de rezervati, incat barbatul a fost la un pas sa creada ca sotia lui nu va mai scapa din cumplita incercare. "A facut toate complicatiile posibile, a suferit enorm, medicii nu ii mai dadeau nici o sansa', spune sotul femeii.

Pe 1 mai, Dragos Andrei, fiul lor, a implinit 3 ani. Dumnezeu a vrut ca mama, dupa chinuri indelungi, dupa ce a fost la un pas de moarte, sa poata sa-i cante "La multi ani' si sa-i spuna cat de mult il iubeste. Prin telefon, caci acum, femeia se afla intr-o camera sterila. "Orice infectie ii poate fi fatala. A fost totusi, o adevarata minune ca medicii de la Coltea ne-au trimis la spitalul Fundeni. Noile investigatii au aratat ca sotia mea suferea de fapt, de leucemie acuta nediferentiata, ceea ce inseamna ca fara transplant de celule stem nu se poate vindeca', explica Marius Necula. Odata cu noul diagnostic, s-a trecut si la un altfel de tratament. Asa a reusit femeia sa treaca cu bine de prima cura cu citostatice, ba chiar sa intre in remisie.

Tipul de leucemie de care sufera insa, nu o lasa se se bucure pe deplin de reusita. "Azi poate sa fie bine, maine rau. Tratamentul doar incearca sa-i tina sub control boala. Cristina trebuie neaparat sa faca transplant', spune cu hotarare sotul.

Inca de cand a aflat de diagnostic, barbatul a adunat toate actele medicale necesare dosarului care sa-i deschida calea catre strainatate. Obstacole au fost cu duiumul. Analizele incomplete, incetineala autoritatilor care ar trebui sa usureze situatia grava a bolnavilor, toate au fost ca niste bete in roata puse in calea demersului sau. "Medicii de la Fundeni ne-au dat scrisoarea medicala prin care recomanda efectuarea transplantului in strainatate. La noi nu exista banca de donatori. Iar ea are nevoie de donator, noi nu suntem compatibili. Acum, trebuie sa asteptam. Oare nu se gandeste nimeni ca toata aceasta asteptare de o luna, doua, trei sau mai stiu eu cat nu poate duce la ceva bun, ca situatia unui bolnav depinde de cum autoritatile noastre se misca, ca orice intarziere le poata fi fatala?', se intreaba domnul Necula, in timp ce vocea-i tremura sub puterea emotiilor si a grijilor.

"Daca am avea banii necesari, acum ne-am urca in avion si am pleca. Din pacate, trebuie sa asteptam sa vedem ce hotaraste comisia de sanatate si care este clinica la care putem merge. De obicei, cea mai ieftina, ca asta e criteriul, desi nu o sa vreau sa inteleg vreodata de ce sanatatea trebuie sa depinde de "ce este mai ieftin'. Marius Necula isi priveste copilul in fiecare seara si stie ca Dumnezeu nu va ingadui ca el sa traiasca fara mama. Sa ne oferim si noi ajutorul!

Cristina are nevoie de noi!
In lipsa formularului care sa deconteze tratamentul si transplantul, operatia in strainatate costa peste 150.000 de euro. Pentru cei care vor sa fie alaturi de Cristina si sa-i usureze suferinta, pe numele ei, Necula Cristina Viorela, la BCR Obregia, Bucuresti, s-au deschis urmatoarele conturi:
-in lei: RO18RNCB0083120690880001
-in euro: RO61RNCB0083120690880003
De asemenea, donatii se pot face, apeland numai din reteaua Romtelecom:
-0900900750-pentru 2 euro
-0900900752-pentru 10 euro
Pentru mai multe informatii, familia Necula poate fi contactata la numarul de telefon: 0724.278.940.