“Serviciile de sănătate mintală ar trebui să fie o componentă de rutină a îngrijirii prenatale a fiecărei femei”, spune dr. Issokson. “Sarcina şi naşterea declanşează numeroase probleme. Unele aspecte sunt mai vechi, ele nu au fost rezolvate niciodată sau au revenit, iar altele sunt noi. Deoarece nu orice persoană are nevoie de tratament, câteva şedinţe cu un consilier sau terapeut vor crea o ocazie minunată pentru femei de a-şi evalua aceste probleme. În cazul femeilor cu istoric de depresie sau anxietate, traumă, violenţă, tulburări de comportament alimentar, o şedinţă prenatală cu un terapeut poate fi utilă pentru a o ajuta să-şi evalueze factorii de risc pentru probleme postnatale, cum ar fi depresia postpartum”, afirmă ea.
Psihoterapeuţii pot fi utili în diferite situaţii: pierderea anterioară a unui copil, anxietatea legată de naştere sau senzaţia de vulnerabilitate pe care atât de multe femei o resimt. Dacă suferiţi de depresie (depresie postpartum), întâlnirea cu un psihoterapeut se numără printre cele mai înţelepte lucruri pe care le puteţi face.
Creşteţi nivelul de comunicare cu partenerul. “Discutaţi despre ceea ce credeţi amândoi că va reprezenta calitatea de părinte şi ceea ce vă imaginaţi că va fi. Împreună cu aceste aşteptări ideale, veţi înţelege ceea ce percepeţi ca fiind rolurile şi responsabilităţile fiecăruia”, sugerează dr. Issokson.
Puteţi, de exemplu, să discutaţi cu cine va fi responsabilul cu trezitul în mijlocul nopţii, atunci când copilul plânge. Sau puteţi discuta genul de disciplină în care credeţi sau cine îşi va lua liber de la serviciu când este momentul vizitei la medic. Dacă relaţia dumneavoatră e problematică, este momentul să vă adresaţi unui consilier de cuplu şi să vă implicaţi pentru a face totul să funcţioneze normal, adaugă dr. Issokson. “Nu vă lăsaţi pradă fanteziei că un copil vă va salva căsnicia. Copiii aduc stres suplimentar în orice relaţie. Cu cât o relaţie este mai puternică, mai sănătoasă, mai comunicativă, cu atât este mai capabilă să facă faţă noului stres de a fi părinte”.